Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ioan Ungureanu în Dosarul nr. 34.399/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 484D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de avocat, cu împuternicire depusă la dosar. Lipseşte partea Ministerul Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în situaţii similare este diferită, ceea ce generează o situaţie inechitabilă. Astfel, invocă prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, referitoare la condiţiile de pensionare a cadrelor militare cu reducerea vârstei legale prevăzute de lege, dacă sunt îndeplinite condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, şi arată că aceste din urmă condiţii sunt cumulative, respectiv o vechime efectivă de 25 de ani în muncă şi de 15 ani în serviciu. Per a contrario, cei care nu îndeplinesc aceste condiţii de vechime nu beneficiază de dreptul de a obţine pensie de serviciu cu reducerea vârstei de pensionare. Consideră că departajarea este determinată de un criteriu cantitativ, constând în numărul de ani de vechime. Or, arată că pentru reducerea vârstei de pensionare sunt relevante criteriile calitative, ce ţin de condiţiile în care s-a desfăşurat viaţa profesională, iar impunerea unui număr de ani este discriminatorie. Consideră că scopul acordării beneficiilor prevăzute de art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 223/2015 era acela de a acorda o compensaţie celor care lucrau în condiţii deosebite de muncă, astfel că nu se poate susţine că cei care au lucrat 14 ani în aceste condiţii se află într-o situaţie diferită faţă de cei care au lucrat 15 ani în aceleaşi condiţii. Simpla trecere a timpului nu generează o situaţie obiect diferită între persoane. 4. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, reprezentantul autorului excepţiei invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 87 din 1 iunie 1999, în care s-a avut în vedere un criteriu calitativ, respectiv perioadele în care persoanele şi-au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii. 5. În ceea ce priveşte art. 19 din Legea nr. 223/2015 arată că nu există o fundamentare clară a situaţiei prevăzute de acest text de lege şi că modul de reglementare a vârstei standard de pensionare este ambiguu, ceea ce creează situaţii juridice inechitabile. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, considerând că susţinerile autorului excepţiei vizează, în realitate, o propunere de lege ferenda şi nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată şi arată că situaţiile în care se află categoriile de persoane comparate de autorul excepţiei sunt obiectiv diferite. De asemenea, aminteşte că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a afirmat dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condiţiile în care se acordă dreptul la pensie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 34.399/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Ungureanu cu prilejul soluţionării unei cauze privind drepturi de asigurări sociale. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că textele de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât stabilesc că reducerea vârstei standard de pensionare nu se poate aplica decât persoanelor care îndeplinesc criteriile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015. Or, diferenţierea între o categorie sau alta de beneficiari ai măsurilor compensatorii de reducere a vârstei de pensionare nu se poate raporta la o perioadă petrecută în serviciu sau la vechimea în muncă, ci la existenţa sau inexistenţa condiţiilor deosebite de muncă în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că persoanele care urmează să beneficieze de prevederile legale criticate se află în situaţii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat şi tratamentul juridic diferenţiat. De asemenea, aminteşte că legiuitorul are libertatea şi competenţa exclusivă de a stabili condiţiile în care se acordă pensia de serviciu. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată şi invocă în acest sens cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 475 din 23 septembrie 2014, paragrafele 19-22. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerea părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, dispoziţii potrivit cărora: - Art. 19: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“; – Art. 21: "(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel: a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Reducerea │
│Vechime realizată în │vârstei │
│condiţii deosebite şi/ │prevăzute la │
│sau în grupa a II-a de │art. 16 alin. │
│muncă (ani împliniţi) │(2): │
│ ├──────┬───────┤
│ │Ani │Luni │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│6 │1 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│8 │1 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│10 │2 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│12 │2 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│14 │3 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│16 │3 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│18 │4 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│20 │4 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│22 │5 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│24 │5 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│26 │6 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│28 │6 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│30 │7 │- │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│32 │7 │6 │
├───────────────────────┼──────┼───────┤
│35 │8 │- │
└───────────────────────┴──────┴───────┘
b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Reducerea │
│Vechime realizată în │vârstei │
│condiţii speciale şi │prevăzute la │
│alte condiţii şi/sau în │art. 16 alin.│
│grupa I de muncă (ani │(2): │
│împliniţi) ├─────┬───────┤
│ │Ani │Luni │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│2 │1 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│3 │1 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│4 │2 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│5 │2 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│6 │3 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│7 │3 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│8 │4 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│9 │4 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│10 │5 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│11 │5 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│12 │6 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│13 │6 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│14 │7 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│15 │7 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│16 │8 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│17 │8 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│18 │9 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│19 │9 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│20 │10 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│21 │10 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│22 │11 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│23 │11 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│24 │12 │- │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│25 │12 │6 │
├────────────────────────┼─────┼───────┤
│26 de ani şi peste │13 │- │
└────────────────────────┴─────┴───────┘
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani." 15. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea între cetăţeni şi egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 16 din Legea nr. 223/2015 stabileşte condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, impunând trei cerinţe: una dintre acestea priveşte calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă şi vechimea în serviciu. Cât priveşte calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creştere treptată, până în luna ianuarie 2030. Dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 prevăd o condiţie de vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. f) şi g) din Legea nr. 223/2015, vechimea efectivă este constituită din perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii şi nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă. Vechimea în serviciu este constituită, potrivit art. 3 lit. e) din Legea nr. 223/2015, din perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate; a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal; a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; a fost în captivitate; a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă. 17. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) şi au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeaşi lege. 18. Art. 19 din Legea nr. 223/2015 prevede o excepţie de la dispoziţiile art. 16 din aceeaşi lege, stabilind că militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. 19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că îndeplinirea condiţiilor de vechime efectivă şi vechime în serviciu nu este relevantă, criteriul determinat în funcţie de care ar trebui acordat beneficiul reducerii vârstei de pensionare fiind doar acela al desfăşurării activităţii în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii. 20. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei“, principiu pe care îl menţionează în art. 2 lit. f) din actul normativ menţionat. Cu toate acestea, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun sau chiar în condiţii mai vătămătoare, aşa cum sunt cele la care face referire art. 21 din Legea nr. 223/2015, nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat, esenţială fiind îndeplinirea cerinţelor de vârstă şi de vechime, prevăzute de lege. Aceste condiţionări decurg din însăşi esenţa dreptului la pensie de serviciu, care se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă şi ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viaţa profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie. Faptul că legiuitorul, având în vedere unele împrejurări speciale, aşa cum sunt cele prevăzute în art. 19 sau art. 21 din Legea nr. 223/2015, a instituit unele condiţii mai avantajoase pentru obţinerea dreptului la pensie de serviciu decât cele stabilite prin art. 16 din aceeaşi lege nu poate fi echivalat cu negarea raţiunilor pentru care se acordă acest drept, mai sus arătate, şi lipsirea de relevanţă a cerinţelor de vârstă şi vechime. 21. Aşa fiind, Curtea apreciază că aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor care îndeplinesc aceste cerinţe, în sensul acordării dreptului la pensie militară de serviciu, faţă de cele care nu întrunesc aceste condiţii nu echivalează cu instituirea unui tratament diferit pentru categorii de persoane aflate în situaţii similare, astfel că sunt lipsite de susţinere criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Ungureanu în Dosarul nr. 34.399/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
