Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Angela Bianca Ispas în Dosarul nr. 4.323/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.068D/2016. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 6 iulie 2017, dată la care, la cererea autoarei excepţiei, în temeiul art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cauza s-a amânat pentru data de 11 iulie 2017, când Curtea, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a dispus amânarea pronunţării asupra cauzei pentru data de 19 septembrie 2017. La această dată, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, precum şi ale art. 396 din Codul de procedură civilă, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 5 octombrie 2017, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea a dispus amânarea pronunţării asupra cauzei la data de 17 octombrie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 26 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.323/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia a fost ridicată de Angela Bianca Ispas într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autoare împotriva Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional în interpretarea conform căreia contestaţia împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor suspendă executarea numai cu privire la judecătorul sau procurorul care a contestat hotărârea, în condiţiile în care de soluţionarea contestaţiei depinde dreptul contestatorului în raport şi cu drepturile altor judecători sau procurori, aspectul de nelegalitate invocat prin contestaţie aplicându-se tuturor persoanelor la care se referă hotărârea, în calitate de candidaţi la acelaşi concurs sau examen, în funcţie de care sunt clasificaţi. 5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că susţinerile contestatoarei, autoare a excepţiei, au ca obiect aspecte de fapt care nu pot fi cenzurate de instanţa constituţională. Totodată, reţine că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură şi reglementează suspendarea de drept a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care sunt contestate în instanţă, ca o modalitate de protejare a drepturilor magistraţilor care se consideră prejudiciaţi de hotărârile Consiliului. Având în vedere impactul acestor hotărâri asupra carierei şi drepturilor magistraţilor, legiuitorul a optat pentru soluţia prezervării drepturilor până la momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest domeniu. Invocă art. 134 din Constituţie, potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei“. Apreciază că este de competenţa legiuitorului să prevadă procedura atacării în justiţie a actelor Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv posibilitatea suspendării de drept a efectelor acestora de la momentul exercitării căii de atac până la soluţionarea definitivă a cauzei. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile scrise şi orale ale autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii“ 11. Autoarea susţine că normele criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autoarea excepţiei, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi art. 16 alin. (2) din Constituţie, împotriva Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015, prin care s-a solicitat anularea acestei hotărâri, atât în ceea ce priveşte amânarea validării rezultatului obţinut de autoare în cadrul examenului de capacitate al procurorilor stagiari până la soluţionarea Dosarului nr. 3.934/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cât şi în ceea ce priveşte validarea rezultatelor examenului de capacitate al procurorilor stagiari, desfăşurat în perioada 3 iulie-5 noiembrie 2015, conform tabelului de clasificare a candidaţilor declaraţi admişi, anexat notei Direcţiei resurse umane şi organizare. 13. În contextul reţinerii obiectului cauzei în cadrul căreia a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 27 octombrie 2015, autoarea excepţiei a solicitat invalidarea parţială a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari cu privire la proba scrisă la drept penal şi drept procesual penal, iar, prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015, s-a dispus - printre altele - respingerea solicitării privind invalidarea parţială a examenului de capacitate referitor la proba scrisă la disciplinele drept penal şi drept procesual penal, respectiv respingerea memoriilor prin care s-a solicitat acordarea posibilităţii de a participa la probele orale ale examenului. Autoarea excepţiei a formulat contestaţie împotriva hotărârii menţionate, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, fiind format Dosarul nr. 3.934/1/2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în care a fost pronunţată Decizia nr. 3.976 din 9 decembrie 2015. Curtea reţine că, în temeiul art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 - criticat în prezenta cauză, a fost suspendată de drept executarea Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015, până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestaţiei formulate, în acest fel autoarea excepţiei de neconstituţionalitate fiind programată pentru a participa la probele orale ale examenului de capacitate, în data de 2 noiembrie 2015. 14. Prin Decizia nr. 3.976 din 9 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.934/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de autoare împotriva Hotărârii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. În motivarea deciziei sale, Instanţa Supremă a reţinut, în principiu, că Consiliul Superior al Magistraturii nu putea imixtiona în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate. Totodată, s-a reţinut că, urmare a respingerii contestaţiilor la barem formulate de persoanele interesate [s.n. inclusiv de autoarea excepţiei], în baza rezultatelor obţinute de candidaţi la toate probele de examen, în mod legal, plenul, în aplicarea art. 29 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, a procedat la validarea examenului de capacitate. 15. De asemenea, Curtea reţine că plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 1.388 din 17 decembrie 2015, cu referire la contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015, apreciind că aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte repartiţia celorlalţi candidaţi declaraţi admişi la examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, desfăşurat în perioada 3 iulie-5 noiembrie 2015. În cuprinsul acestei din urmă hotărâri s-a făcut referire la dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (9) din Legea nr. 317/2004 şi s-a constatat că raţiunea avută în vedere de legiuitor pentru instituirea acestui caz de suspendare de drept a fost aceea de a proteja drepturile părţii contestatoare în situaţia în care, dacă executarea dispoziţiei cuprinse în hotărâre s-ar fi realizat, iar contestaţia formulată ar fi fost admisă, o eventuală întoarcere a executării ar fi fost imposibilă. 16. În continuare, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (5)-(9) din Legea nr. 317/2004, hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată, se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare şi pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul format din 3 judecători. Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă. În prezenta cauză, critica de neconstituţionalitate priveşte prevederile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. 17. Faţă de cele reţinute în paragrafele anterioare, având în vedere criticile formulate de autoarea excepţiei, Curtea constată că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, legiuitorul a instituit un caz de suspendare ope legis a hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii care priveşte cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, hotărâre susceptibilă de executare şi împotriva căreia a fost formulată contestaţie de către o persoană interesată, în temeiul art. 29 alin. (7) din lege. În aplicarea textului de lege criticat, plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate dispune suspendarea executării hotărârii contestate, ci doar constată apariţia, în temeiul legii, a acestui incident, ca efect al formulării contestaţiei pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 18. Curtea constată că este justificată instituirea acestui caz de suspendare de drept doar în raport cu drepturile şi interesele legitime ale părţii contestatoare, de vreme ce hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi cenzurate, prin formularea contestaţiei pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa de judecată având posibilitatea de a decide în sensul admiterii contestaţiei şi anulării actului atacat, în limitele solicitării contestatorului, în condiţiile în care, în intervalul de timp de la formularea contestaţiei şi până la pronunţarea deciziei, actul este susceptibil de executare. Cu alte cuvinte, atât timp cât instanţa de judecată analizează hotărârea contestată este echitabil ca aceasta din urmă să nu îşi producă efectele asupra celui ce a contestat-o. 19. Aşadar, Curtea constată că suspendarea de drept a executării hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii are caracter de protecţie a contestatorului, având în vedere că, în sistemul nostru constituţional şi legislativ, instanţa de judecată este singura autoritate competentă să hotărască definitiv asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, împotriva căreia s-a formulat contestaţie. Cu alte cuvinte, suspendarea ope legis, reglementată în art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, este instituţia prin care legiuitorul a înţeles să asigure protecţie juridică contestatorului în raport cu hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor care rămâne executorie până la stabilirea, de către instanţa de judecată, a legalităţii şi temeiniciei sale. 20. Totodată, cu privire la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, Curtea Constituţională a statuat că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, paragraful 19, şi Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragraful 21). De asemenea, Curtea a subliniat, în mod constant, în jurisprudenţa sa, că pentru situaţii juridice diferite legiuitorul poate institui un regim juridic diferit, fără a încălca, în acest fel, principiul constituţional al egalităţii în drepturi (a se vedea Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, şi Decizia nr. 276 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din data de 19 martie 2009). 21. Raportat la textul de lege criticat, Curtea reţine că judecătorii/procurorii stagiari care au participat la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, şi au contestat o hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, pe de o parte, şi judecătorii/procurorii stagiari care au participat la acelaşi examen de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, însă nu au contestat această hotărâre, pe de altă parte, se află în situaţii juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât şi tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit. Aşa încât este justificat ca suspendarea de drept reglementată în cuprinsul normelor criticate să reprezinte o garanţie pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi a valorilor constituţionale, în raport cu persoana care a formulat contestaţie împotriva hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, iar nu şi cu privire la persoanele care nu au formulat o astfel de contestaţie. În acelaşi sens este jurisprudenţa constantă a instanţei de control constituţional, potrivit căreia principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta, astfel încât el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii juridice diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 22. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Angela Bianca Ispas în Dosarul nr. 4.323/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
