Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Corneliu Berevoianu [cât priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], respectiv de Mihai Tiţa [cât priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală] în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1 al Judecătoriei Curtea de Argeş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 957D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1, Judecătoria Curtea de Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Corneliu Berevoianu [cât priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], respectiv de Mihai Tiţa [cât priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura de cameră preliminară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât nu stabilesc criteriile ce trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularităţile constatate în privinţa rechizitoriului, nu reglementează procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situaţie, iar mecanismul prin care judecătorul de cameră preliminară solicită procurorului remedierea neregularităţilor rechizitoriului încalcă mai multe principii ale procesului penal şi, totodată, nu menţionează actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităţilor rechizitoriului, condiţiile de formă şi de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act, astfel că, faţă de omisiunea legiuitorului de a reglementa aceste aspecte, în cauza dedusă judecăţii procurorul a remediat neregularităţile rechizitoriului printr-o ordonanţă. 6. Judecătoria Curtea de Argeş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi, în acest sens, reţine că, în condiţiile în care instanţa solicită procurorului ca, în termen de 5 zile, să lămurească unele aspecte care să permită stabilirea limitelor sau, după caz, obiectului procesului, nu are relevanţă natura actului juridic prin care sunt date asemenea lămuriri, putând fi chiar şi ordonanţă. Reţine, totodată, că lămuririle date de procuror fac corp comun cu rechizitoriu şi, ca atare, pot fi atacate în aceleaşi condiţii ca şi actul de sesizare a instanţei. De asemenea, reţine că, în cadrul procedurii reglementate de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul remedierii actului de sesizare de către procuror nu se va putea proceda la modificarea situaţiei de fapt sau de drept reţinute în rechizitoriu. O asemenea modificare ar afecta dreptul la apărare al inculpatului şi ar obliga judecătorul de cameră preliminară să constate că neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de norma procesual penală menţionată anterior şi să dispună restituirea cauzei la parchet. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate observă că, în esenţă, autorii acesteia critică omisiunea legiuitorului de a reglementa natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularităţile rechizitoriului constatate de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Totodată, reţine că faptul că legea nu stabileşte în mod expres natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularităţile rechizitoriului nu constituie o omisiune cu relevanţă constituţională. Arată că din conţinutul normativ al art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală rezultă că, în privinţa rechizitoriului, obligaţia procurorului este să remedieze neregularităţile constatate, iar decizia referitoare la trimiterea în judecată - de menţinere sau de renunţare la aceasta - este legată în principal de importanţa actelor procesuale anulate şi a probelor excluse de judecătorul de cameră preliminară în contextul întregului material de urmărire penală. De asemenea, reţine că, în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul trebuie să se limiteze la remedierea neregularităţilor constatate în privinţa rechizitoriului, fără a putea modifica sau completa în alte aspecte actul de sesizare iniţial. În caz contrar, judecătorul de cameră preliminară poate, potrivit art. 346 alin. (3) lit.a) din Codul de procedură penală, să restituie cauza la parchet. Solicitând remedierea neregularităţilor rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară nu se pronunţă asupra vinovăţiei inculpaţilor, ci urmăreşte respectarea principiului legalităţii în procesul penal sub aspectul sesizării valabile a instanţei şi al stabilirii cu exactitate a obiectului şi a limitelor judecăţii. Reţine, totodată, că neregularităţile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancţiuni juridice diferite, în funcţie de elementele asupra cărora poartă şi de consecinţele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecăţii. Astfel, dacă judecătorul de cameră preliminară constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, va proceda la înlăturarea acestora din dosar [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda conform art. 280-282, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. De asemenea, atunci când observă neregularităţi ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecăţii, iar procurorul nu răspunde solicitării de remediere în termenul prevăzut de lege, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], deoarece în lipsa acestor elemente instanţa nu poate cunoaşte persoanele şi/sau faptele cu privire la care este chemată să se pronunţe; la fel procedează şi atunci când exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. În fine, reţine că, dacă judecătorul de cameră preliminară înlătură numai unele dintre probele administrate, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală, precum şi a probelor ce vor fi administrate nemijlocit de către instanţă în etapa cercetării judecătoreşti. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 345 alin. (3), precum şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: - Art. 345 alin. (3): „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“; – Art. 346 alin. (3) lit. a): „(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este emis de un procuror necompetent după materie sau după calitatea persoanei ori este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; […].“; – Art. 346 alin. (4): „(4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.“ 12. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acestea încalcă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării şi ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât şi prevederile art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Cât priveşte prevederile art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acestea încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituţionalitate, autorii solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul stabilirii criteriilor care trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularităţile constatate în privinţa rechizitoriului, procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situaţie, actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităţilor rechizitoriului, precum şi condiţiile de formă şi de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 14. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13,Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, şi Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realităţile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul stabilirii criteriilor care trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularităţile constatate în privinţa rechizitoriului, procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situaţie, actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităţilor rechizitoriului, precum şi condiţiile de formă şi de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act. 15. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3), precum şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Corneliu Berevoianu şi de Mihai Tiţa în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1 al Judecătoriei Curtea de Argeş. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Curtea de Argeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
