Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.493/325/2017 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 524D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată. Astfel, textele de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei al cărei obiect îl constituie examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, şi anume a condiţiilor expres şi limitativ prevăzute de lege, cerere care a fost respinsă, judecătorul netrecând la judecarea în fond a cererii de revizuire. Criticile autorului nu privesc această etapă a procedurii speciale, ci cererea de revizuire pe fond, respectiv solicită o reanalizare a întregului probatoriu administrat în cauză. Argumentele autorului nu constituie critici de neconstituţionalitate, ci o modalitate indirectă de invocare a unor pretinse greşeli de interpretare şi aplicare a legii ce reglementează domeniul criminalităţii informatice şi al procedurii percheziţiei informatice. În subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa penală nr. 1.267 din 8 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 29.493/325/2017, Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Ionel Cherciu într-o cauză având ca obiect revizuirea unei încheieri penale pronunţate în faza procesuală a camerei preliminare prin care au fost respinse ca neîntemeiate excepţiile invocate cu privire la efectuarea urmăririi penale în cursul căreia s-a dispus percheziţia domiciliară şi informatică, precum şi a sentinţei penale prin care revizuentul a fost condamnat la închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textele de lege criticate pot fi interpretate într-un sens foarte larg, dând posibilitatea aplicării greşite, motiv pentru care în prezenta cauză s-a formulat cerere de revizuire. Autorul indică aspectele din care concluzionează cu privire la neconstituţionalitatea normelor de drept după cum urmează: Legea nr. 161/2003 nu este incidentă faţă de infracţiunea de care este acuzat autorul, fiind eludată noţiunea de „infracţiune informatică“, în cauză echipamentul fiind folosit doar ca instrument de redactare a documentelor presupus falsificate; obiectivele percheziţiei informatice sunt identice cu obiectivele percheziţiei domiciliare; deşi prin referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziţiei domiciliare se face referire la „identificarea aparaturii prin care s-au falsificat documentele şi obţinerea de probe materiale“, percheziţia domiciliară a fost autorizată fără incidenţa Legii nr. 161/2003, respectiv fără trimitere la aceasta în care apare o menţiune specială de ridicare a aparaturii; deşi din referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziţiei sistemului informatic s-a solicitat „efectuarea unei percheziţii a sistemului informatic ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare“, s-a autorizat doar efectuarea percheziţiei informatice asupra mediilor de stocare care nu reprezintă un sistem informatic; percheziţia informatică, ce este de fapt o constatare tehnico-ştiinţifică, s-a efectuat cu folosirea aplicaţiei EnCase pentru care nu exista licenţă şi care nu era omologată sau implementată în sistemul juridic naţional. 6. Se arată că Legea nr. 161/2003 este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, aducând atingere art. 21 alin. (3) din Constituţie deoarece nu stabileşte în concret modalitatea de efectuare a percheziţiei sistemului informatic şi a altor elemente care să prevină alterarea datelor sau exercitarea abuzului de drept şi nici persoanele abilitate în efectuarea percheziţiei sistemului informatic sau limitele în care acestea pot acţiona şi abilităţile pe care trebuie să le deţină. 7. Autorul concluzionează că legiuitorul român a transpus Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001, ale cărei definiţii preluate în mod fidel se pot dovedi vagi sau insuficiente din punctul de vedere al conţinutului. 8. Judecătoria Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece textele de lege criticate reglementează în mod clar procedura de efectuare a percheziţiei informatice, desemnează organele competente abilitate, iar cu privire la definirea termenilor „sistem informatic“ şi „date informatice“ legiuitorul nu poate oferi o definiţie exhaustivă raportat la diversitatea situaţiilor care s-ar putea ivi. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate ce reglementează în mod detaliat toate etapele dispunerii şi efectuării percheziţiei sunt clare, predictibile şi neechivoce, destinatarul normei fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia. Se face referire la cele reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.454 din 4 noiembrie 2010 şi nr. 489 din 30 iunie 2016, apreciindu-se că textele de lege criticate sunt constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Curtea observă că art. 54–58 din Legea nr. 161/2003 au fost abrogate prin art. 62 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, şi că art. 59 din Legea nr. 161/2003 a fost abrogat prin art. 130 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe cu privire la textele cu care a fost sesizată. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi celor ale art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, pe de o parte, modalitatea de aplicare, în legislaţia naţională, a dispoziţiilor Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001 şi ratificată prin Legea nr. 64/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 20 aprilie 2004, iar, pe de altă parte, modul în care dispoziţiile legale criticate sunt interpretate şi aplicate de către instanţele româneşti, inclusiv prin jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt formulate argumente de ordin tehnic, referitoare la modalităţile concrete de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic. 16. Argumentele anterior arătate nu constituie, însă, veritabile critici de neconstituţionalitate, ci o modalitate indirectă de invocare a unor pretinse greşeli de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale ce reglementează domeniul criminalităţii informatice, în general, şi, în mod special, a unor sintagme din cuprinsul textelor criticate. Or, aceste aspecte excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“ (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 633 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018). 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.493/325/2017 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
