Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 9.025/180/2018 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.387D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece se tinde la modificarea sau completarea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 4.242 din 17 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 9.025/180/2018, Judecătoria Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unei facturi emise de Societatea Orange România - S.A. pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece nu includ în sfera consumatorilor şi persoanele juridice susceptibile de a avea calitatea de consumator în cadrul unui contract de credit încheiat cu profesionistul. Astfel, se încalcă egalitatea în faţa legii şi dreptul de a beneficia de un proces echitabil, având în vedere că o acţiune de constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale ar fi deschisă, în sensul Legii nr. 193/2000, numai consumatorului persoană fizică. 6. Judecătoria Bacău - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul actului de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012. Însă, analizând susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate şi examinând cuprinsul sentinţei prin care instanţa a sesizat Curtea Constituţională, rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, cu următorul cuprins: „Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 21 septembrie 2017, Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 25 ianuarie 2019, sau prin Decizia nr. 468 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 31 octombrie 2019. 13. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie, prin Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, precitată, Curtea a arătat că persoanele juridice prezintă anumite particularităţi, ele fiind constituite în scopul desfăşurării unei anumite activităţi, au patrimoniu propriu, organe de conducere, drepturi şi obligaţii reglementate prin Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, şi, implicit, posibilităţi sporite de acţiune în vederea analizării cu atenţie a unor eventuale clauze abuzive. Persoanele juridice se înfiinţează pe baza unei ficţiuni juridice în virtutea căreia dobândesc personalitate juridică. Persoanele juridice nu se pot compara însă cu persoanele fizice, între cele două existând deosebiri fundamentale de regim juridic, cum ar fi momentul dobândirii capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu sau desfăşurarea activităţilor autorizate. 14. Raportând considerentele de principiu cuprinse în jurisprudenţa sa cu privire la principiul egalităţii în faţa legii la problematica supusă controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că prevederile Legii nr. 193/2000 sunt aplicabile contractelor de adeziune încheiate între profesionişti şi consumatori, iar poziţia de dezechilibru între consumator şi profesionist este de natură să justifice prevederile legale criticate şi că, în acord cu jurisprudenţa sa şi cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv. Or, profesioniştii nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu aceea a consumatorilor (a se vedea Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018, paragraful 15). 15. În aceste condiţii, Curtea a constatat că încadrarea în sfera normativă a textelor legale criticate numai a persoanelor fizice nu este de natură să încalce prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii (a se vedea Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017, paragraful 20, şi Decizia nr. 525 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful 13). 16. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 468 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 22, Curtea a reţinut că, având în vedere faptul că pretinsa discriminare este susţinută din perspectiva accesului liber la justiţie al celor două categorii de persoane - fizice şi juridice, ca o consecinţă logică ce decurge din considerentele de mai sus, nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a art. 21 (a se vedea paragraful 23 al Deciziei nr. 455 din 22 iunie 2017). 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Kloss Art - S.R.L. din comuna Răcăciuni, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 9.025/180/2018 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
