Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, excepţie ridicată de Ciprian Maghioroşi în Dosarul nr. 3.605/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 463D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Ionel Manole, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând motivele formulate prin notele scrise aflate la dosar. 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât instanţa de control constituţional a mai examinat critici similare, excepţia de neconstituţionalitate fiind respinsă ca inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.605/117/2019, Tribunalul Cluj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Maghioroşi într-o cauză penală în care autorul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu şi trafic de droguri de risc, în formă continuată. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că norma penală criticată lipseşte judecătorul de posibilitatea de a renunţa la aplicarea pedepsei în faza superioară a judecăţii pentru infracţiuni pentru care pedeapsa este închisoarea mai mare de 5 ani, în timp ce, în condiţii comparabile, în faza procesuală a urmăririi penale procurorul poate să renunţe la urmărirea penală pentru infracţiuni cu pedepse de până la 7 ani închisoare. Precizează că toate criteriile impuse de art. 80 alin. (2) din Codul penal pentru dispunerea renunţării la aplicarea pedepsei sunt similare celor impuse de art. 318 alin. (2) din Codul de procedură penală pentru dispunerea renunţării la urmărirea penală, toate conducând spre evaluarea unei gravităţi reduse a infracţiunii. Consideră că atât procurorul, în faza de urmărire penală, cât şi judecătorul, în faza judecăţii în fond, analizează pe baza unor criterii similare până la identitate oportunitatea desfăşurării în continuare a urmăririi penale, respectiv a aplicării unei pedepse. Susţine că limitele diferite privind pedeapsa prevăzută de lege stabilesc în situaţii comparabile un tratament diferenţiat fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, care nu permite judecătorului să aprecieze oportunitatea unei soluţii echivalente cu aceea disponibilă procurorului în faza inferioară procesuală. Or, Codul de procedură penală realizează o delimitare clară a funcţiilor judiciare prin reglementarea distinctă a etapelor procesului penal şi a competenţei organelor implicate în realizarea lor. Se susţine că art. 24 alin. (1) din Constituţie cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce permit părţilor implicate în procese să se apere împotriva acuzaţiilor formulate, dovedind lipsa vinovăţiei şi justeţea propriilor afirmaţii, precum şi contestând învinuirile ce li se aduc. O garanţie procesuală importantă este posibilitatea inculpatului de a-şi expune şi în faţa instanţei de judecată considerentele vizând o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei, în faza procesuală ulterioară celei în care procurorul are posibilitatea de a dispune renunţarea la urmărirea penală, pentru infracţiuni cu aceeaşi limită superioară de pedeapsă. 7. Tribunalul Cluj - Secţia penală apreciază că dispoziţia legală cuprinsă în art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal este neconstituţională, fiind contrară prevederilor art. 16 şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, din perspectiva limitei maxime de pedeapsă impuse pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei de către instanţa de judecată. Apreciază că ceea ce se solicită prin excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cauză nu este compararea art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal cu art. 318 din Codul de procedură penală, ci chiar neconstituţionalitatea art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, invocându-se, în prezentarea situaţiilor similare, dar cu tratament juridic diferit, situaţia persoanelor cu privire la care procurorul dispune renunţarea la urmărirea penală. Observă că se invocă faptul că, pentru persoanele trimise în judecată pentru comiterea de infracţiuni pedepsite cu închisoarea cu limita maximă mai mare de 5 ani şi până la maximum 7 ani, este încălcată dispoziţia constituţională reglementată de art. 126 alin. (1), în sensul că poate exista situaţia în care procurorul să trimită în judecată pe unii inculpaţi şi să dispună renunţarea la urmărirea penală pentru alţi inculpaţi, pentru fapte de o gravitate similară. În această situaţie, apreciază că procurorului i-ar fi conferite prerogativele specifice instanţelor de judecată în ceea ce priveşte stabilirea imposibilităţii dispunerii unei soluţii de renunţare la continuarea procedurilor penale raportat la gravitatea redusă a faptei şi persoana inculpatului. Totodată, această situaţie ar crea şi premisele unor tratamente juridice diferite pentru persoane aflate în situaţii identice. Reţine că instanţa de control constituţional a efectuat o astfel de comparaţie între dispoziţiile legale şi invocă, în acest sens, paragraful 31 al Deciziei nr. 23 din 20 ianuarie 2016. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. În susţinerea soluţiei de inadmisibilitate reţine că autorul excepţiei compară două instituţii - renunţarea la aplicarea pedepsei şi renunţarea la urmărire penală -, concluzionând că legislaţia penală permite soluţii diferite pentru persoane aflate în situaţii juridice similare, fără a exista temeiuri obiective. În susţinerea netemeiniciei excepţiei reţine că stabilirea modalităţilor de individualizare a sancţiunilor penale şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispusă o măsură sau alta nu este de natură să afecteze caracterul legal al sancţiunii penale ori proporţionalitatea acesteia, de vreme ce legea penală prevede în mod expres, prin norme clare, accesibile şi previzibile, condiţiile în care poate fi dispusă renunţarea la aplicarea pedepsei. În plus, apreciază că reglementarea condiţiilor privitoare la dispunerea unei anumite sancţiuni penale reprezintă o opţiune de politică legislativă, constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituţional. În concluzie, apreciază că susţinerile autorului nu comportă aspecte de neconstituţionalitate, întrucât acestea ţin de domeniul politicii legislative a legiuitorului şi soluţiile adoptate de acesta nu pot fi cenzurate de Curtea Constituţională. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(2) Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă: (…) d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.“ 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai fost sesizată anterior cu o atare critică ce viza faptul că legiuitorul a condiţionat posibilitatea instanţei de judecată de a dispune renunţarea la aplicarea pedepsei de limita pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani, comparativ cu prerogativa procurorului de a dispune renunţarea la urmărirea penală, pentru infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. 15. Din perspectiva criticii menţionate, identică fiind cu cea exprimată în prezenta cauză, Curtea Constituţională a apreciat că autoarea acesteia a realizat o comparaţie între instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi instituţia renunţării la urmărirea penală. Ţinând cont de aceste aspecte, precum şi de faptul că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele, Curtea, prin Decizia nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017, Decizia nr. 774 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2018, Decizia nr. 207 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019, şi Decizia nr. 255 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 11 septembrie 2019, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, soluţie care se impune şi în prezenta cauză. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, excepţie ridicată de Ciprian Maghioroşi în Dosarul nr. 3.605/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
