Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.856D/2017. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că într-un stat de drept, aşa cum este definită, România în art. 1 alin. (3) din Constituţie, o comisie cu rol consultativ nu poate adopta acte cu caracter decizional. În acest sens arată că, potrivit art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, Comisia Naţională de Arheologie este o comisie fără personalitate juridică, cu rol consultativ, iar potrivit art. 16 din acelaşi act normativ, aceeaşi comisie poate adopta acte cu caracter decizional. Se mai arată că, prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.127/2005, nepublicat în Monitorul Oficial al României, a fost adoptat Regulamentul de funcţionare al Comisiei Naţionale de Arheologie, iar atribuţiile acesteia au fost transformate în atribuţii decizionale. Mai mult, prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.494 din 26 august 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 8 septembrie 2010, a fost împuternicită această Comisie să hotărască, prin decizie, asupra atestării personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice. De asemenea, invocă, în sprijinul susţinerilor sale, cererea de reexaminare a Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, formulată de Preşedintele României, în temeiul atribuţiei sale constituţionale, reglementată prin art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căreia recomandările şi avertizările emise de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială nu pot fi obligatorii pentru destinatarii acestora. 4. Preşedintele Curţii îi adresează autorului excepţiei de neconstituţionalitate o întrebare, şi anume dacă a atacat sau nu a ordinele de ministru invocate, pe calea contenciosului administrativ, iar autorul excepţiei răspunde afirmativ la această întrebare. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, având în vedere că excepţia nu este motivată, iar motivarea formulată cu ocazia dezbaterilor vizează argumente referitoare la fondul litigiului dedus spre soluţionare instanţei de judecată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 8 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 859/45/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Excepţia a fost ridicată de Mădălin Cornel Văleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea unui ordin al ministrului culturii şi cultelor. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece o comisie cu rol consultativ, aşa cum este definită Comisia Naţională de Arheologie în art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, nu poate adopta acte cu caracter decizional, reglementate în art. 16 din acelaşi act normativ. 8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile, iar calificarea Comisiei Naţionale de Arheologie ca fiind un organism cu rol consultativ nu poate avea un caracter neconstituţional. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, arătând faptul că motivarea acesteia nu cuprinde niciun text din Legea fundamentală pretins a fi încălcat. 11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde textul constituţional de referinţă, pretins încălcat, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, potrivit cărora: „Comisia Naţională de Arheologie are următoarele atribuţii: a) elaborează strategia naţională în domeniul cercetării arheologice; b) propune avizarea planului anual al cercetărilor arheologice sistematice din România; c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologică; d) propune avizarea normelor şi metodologiilor din domeniul cercetării arheologice; e) elaborează metodologia de atestare a instituţiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui conflict de interese; f) elaborează şi actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice; g) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizaţiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanţare; h) elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor; i) propune clasarea siturilor arheologice; j) stabileşte criteriile şi avizează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice, înscrişi în Registrul arheologilor; k) propune avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate în categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat; l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic; m) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor; n) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic; o) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă; p) propune avizarea programelor de pregătire a specialiştilor şi a planurilor de specializare în domeniul cercetării arheologice; r) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare; s) propune avizarea proiectelor cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România; ş) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar; t) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.“ 15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu indică niciun text constituţional pretins a fi încălcat. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în sensul jurisprudenţei sale, neindicarea de către autorul excepţiei a normei constituţionale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituţional sau trimiterea generică la încălcarea Constituţiei constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât aceasta nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Această consecinţă se impune întrucât jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în acest caz, revenea instanţei de judecată competenţa de a respinge excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. În măsura în care instanţa de judecată nu şi-a îndeplinit această competenţă, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
