Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a^1)], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 157^3], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum şi al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 157^3 şi alin. (7^1)] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2)] şi ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1262 din 28 decembrie 2022

Comenteaza legea


┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte           │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător            │
│Ciochină       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian       │- judecător            │
│Deliorga       │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător            │
│Licu           │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător            │
│Stanciu        │                       │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător            │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly   │-                      │
│               │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12, 13,16 şi 18 şi ale art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Vasilica Sandovici în Dosarul nr. 545/59/2022 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.093D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.114D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV şi XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Ştefana Anghel şi alţii în Dosarul nr. 118/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.116D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-14 şi 16-20 şi ale art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Doina Anghel şi alţii în Dosarul nr. 2.215/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.134D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-14 şi 16-20 şi ale art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Aurelian Ioan Ardelean în Dosarul nr. 223/43/2022 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi în Dosarul nr. 2.176D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Mihaela Liliana Gurzu şi Corina Iftode în Dosarul nr. 264/44/2022 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.114D/2022, nr. 2.116D/2022, nr. 2.134D/2022 şi nr. 2.176D/2022 la Dosarul nr. 2.093D/2022, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că ordonanţa de urgenţă criticată respectă exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât Guvernul, în preambulul acesteia, a indicat situaţia extraordinară în considerarea căreia a fost emisă şi, totodată, a motivat urgenţa reglementării; în acest sens, se face referire la Decizia nr. 302 din 18 mai 2022 şi Decizia nr. 808 din 7 decembrie 2021. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate se arată că pensia reprezintă un venit al persoanei şi, prin urmare, poate fi impozitată sau poate face obiectul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate; în acest sens, sunt indicate Decizia nr. 118 din 16 februarie 2012 şi Decizia nr. 265 din 27 aprilie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 13 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 545/59/2022, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12, 13,16 şi 18 şi ale art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Vasilica Sandovici.
    8. Prin Încheierea din 12 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 118/57/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV şi XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Ştefana Anghel şi alţii.
    9. Prin încheierile din 13 septembrie 2022 şi 20 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.215/2/2022 şi nr. 223/43/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-14 şi 16-20 şi ale art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Doina Anghel şi alţii, respectiv de Aurelian Ioan Ardelean.
    10. Prin Încheierea din 13 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 264/44/2022, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, excepţie ridicată de Mihaela Liliana Gurzu şi Corina Iftode.
    11. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de reparare a prejudiciului cauzat autorilor excepţiei prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, prin care s-a introdus în codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele criticate se îndepărtează de la valorile principiului statului de drept, legiferând într-un domeniu rezervat legii şi/sau legii organice, afectând regimul unor instituţii fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, încalcă principiul securităţii juridice sub aspectul clarităţii noilor reglementări, al lipsei de corelare cu legislaţia existentă, precum prin încălcarea principiului previzibilităţii şi predictibilităţii legii fiscale, încălcând astfel dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie coroborat cu art. 4 alin. (3) din Codul fiscal.
    13. Se consideră că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată într-un regim de nejustificată urgenţă, că Guvernului nu îi este permis să preia funcţia de legiferare prin sistemul ordonanţelor, că Guvernul trebuie să respecte prerogativele legislative ale Parlamentului, iar excesul de ordonanţe de urgenţă diminuează rolul forului legislativ. Ordonanţa de urgenţă criticată legiferează într-un domeniu rezervat exclusiv legii. Or, Guvernul nu poate modifica legislaţia fiscală pentru că implicit modifică bugetul naţional public şi orice modificare a acestuia se poate face numai prin lege de rectificare bugetară adoptată de Parlament. Se mai arată că ordonanţa de urgenţă modifică acte normative cu forţă juridică superioară, şi anume o lege organică, sens în care se are în vedere art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dreptul la pensie al judecătorilor nemaifiind în cuantumul stabilit de această lege.
    14. Se subliniază că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în lipsa unei situaţii extraordinare şi că nu a fost motivată urgenţa adoptării sale. Nota de fundamentare reflectă doar carenţele de guvernare, cu consecinţe majore asupra majorităţii sectoarelor de activitate. Echilibrarea bugetului de stat nu se poate realiza prin impunerea unor sarcini excesive în privinţa persoanelor fizice, cu încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Invocarea pandemiei de COVID-19 pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă trebuie analizată în contextul economic general şi nu poate justifica o situaţie extraordinară care să aibă drept efect prelevarea unor sume de bani de la persoanele vârstnice, care au fost şi cele mai vulnerabile - pensionarii.
    15. Se apreciază că ordonanţa de urgenţă criticată afectează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor afectate. Modificarea Codului fiscal printr-o ordonanţă de urgenţă, cu impact direct asupra unor drepturi fundamentale, încalcă statul de drept.
    16. Se mai arată că intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă cu eludarea termenului de 6 luni pentru intrarea în vigoare a unei legi fiscale afectează principiul predictibilităţii impunerii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    17. Se învederează faptul că, în mod principial, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate intră în domeniul taxelor şi impozitelor, având legătură cu parafiscalitatea, astfel că există întotdeauna o contraprestaţie pentru taxa datorată. Or, în condiţiile în care pentru judecători şi procurori actul medical este gratuit, statul, prin prelevarea acestei taxe, nu oferă nicio contraprestaţie.
    18. Se arată că noua reglementare a instituit un regim de impunere fiscală numai în privinţa anumitor venituri realizate din pensie, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii mai mari de 4.000 lei. Aceste venituri sunt, pe de o parte, impozitate, iar, pe de altă parte, fac obiectul acestei contribuţii. Contribuţia stabilită are un caracter discriminatoriu, reprezintă, în realitate, un impozit pe venit deghizat şi afectează substanţa dreptului de proprietate. Această contribuţie poate fi interpretată şi ca o taxă pe avere; or, sistemul fiscal actual din România nu permite perceperea unor astfel de taxe. Măsurile impuse prin ordonanţa de urgenţă criticată conduc la ideea de supraimpozitare, şi nu la ideea de solidaritate. Acestea se răsfrâng cu precădere asupra magistraţilor şi afectează major compensaţiile oferite acestora pentru activitatea desfăşurată şi regimul de incompatibilităţi la care au fost supuşi.
    19. Cu privire la încălcarea art. 44 şi 47 din Constituţie se arată că diferenţa dintre o pensie de serviciu şi una contributivă o reprezintă compensaţia acordată de stat în considerarea regimului de activitate al unor categorii socioprofesionale. Noua contribuţie diminuează pensiile de serviciu cuvenite magistraţilor şi are repercusiuni şi asupra independenţei magistraţilor.
    20. Diminuarea pensiilor de serviciu prin instituirea unei noi taxe fiscale sub forma contribuţiilor de sănătate, cu ignorarea jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale care a stabilit fără echivoc că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională a principiului statului de drept, include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu, reprezintă o încălcare a art. 124 alin. (3) din Constituţie, precum şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie.
    21. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate formulate se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    22. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât din preambulul acestei ordonanţe de urgenţă lipsesc argumentele care să justifice situaţia extraordinară în considerarea căreia a fost adoptată.
    23. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că preambulul acestei ordonanţe de urgenţă motivează situaţia extraordinară şi urgenţa adoptării sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constituţie nu este încălcat.
    24. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal consideră că preambulul acestei ordonanţe de urgenţă motivează situaţia extraordinară şi urgenţa adoptării sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constituţie nu este încălcat. În schimb, dispoziţiile criticate încalcă art. 16 din Constituţie, întrucât, pe de o parte, nu este inserată în preambulul actului o justificare obiectivă în alegerea pragului de 4.000 lei, astfel că nu rezultă criteriile în funcţie de care legiuitorul a ales această valoare a pensiei atunci când a decis adoptarea măsurii de plată a contribuţiei de asigurări sociale numai de persoanele care obţin o pensie peste acest prag valoric, iar, pe de altă parte, instanţa apreciază că se produce o discriminare pozitivă în favoarea persoanelor ce obţin o pensie sub valoarea de 4.000 lei numai pe criterii ce ţin de necesităţi bugetare, care nu sunt justificate suficient prin raportare la pragul valoric ales.
    25. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că preambulul acestei ordonanţe de urgenţă motivează situaţia extraordinară şi urgenţa adoptării sale; prin urmare, art. 115 alin. (4) din Constituţie nu este încălcat.
    26. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinseci se arată că legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi contribuţii, precum cea analizată, cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile, cerinţe care, cel puţin aparent, sunt îndeplinite (pragul de excludere este într-un cuantum rezonabil, nu se instituie un procent majorat al cotei de contribuţie, impactul financiar nu este unul major). În speţă măsurile criticate se referă la o categorie generică, şi anume la pensionarii care încasează o pensie ce depăşeşte 4.000 lei, fără vreo discriminare. Nu este în sarcina instanţei constituţionale să verifice dacă dispoziţiile respective permit sau nu excepţii sau dacă vin în concurs cu alte dispoziţii speciale de excludere a unor anumite categorii (de exemplu, a pensionarilor magistraţi), aceste verificări ţinând de aplicarea dispoziţiilor normative, şi nu de constituţionalitatea acestora.
    27. Pe de altă parte, dispoziţiile normative criticate au în vedere stabilirea unui nou regim de contribuţii sociale de sănătate, şi nu a unui nou regim vizând pensiile de serviciu. De aceea, în cauză nu sunt incidente deciziile Curţii Constituţionale nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii.
    28. În fine, argumentele vizând neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, prin care se instituie anumite derogări şi excepţii de la art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal legate de momentul intrării în vigoare a prevederilor art. XXIV din ordonanţa de urgenţă, nu pot justifica admiterea excepţiei de neconstituţionalitate deoarece, în realitate, se invocă existenţa unui conflict între două reglementări legale, şi nu prin raportare la dispoziţiile constituţionale.
    29. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens se arată că s-a adus atingere statutului magistraţilor, iar modificarea acestuia se poate realiza doar prin lege organică. Se mai arată că această contribuţie consacră o dublă impunere atât asupra salariului din perioada activă, cât şi asupra pensiei; totodată, contribuţia reglementată are un caracter discriminatoriu, fiind impusă doar acelor pensionari care beneficiază de un cuantum al pensiei mai mare de 4.000 lei.
    30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. XXIV şi XXV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 17 decembrie 2021. Ţinând seama de faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt judecători şi procurori, beneficiari ai unor pensii de serviciu potrivit Legii nr. 303/2004, precum şi de motivarea excepţiei şi de caracterul eterogen al conţinutului normativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, Curtea constată că obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv“], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a^1)], pct. 14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 16 [cu referire la art. 157^3], pct. 17 [cu referire la sintagma „precum şi al veniturilor din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 157^3 şi alin. (7^1)] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2)] şi ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, texte criticate atât din punct de vedere extrinsec, cât şi intrinsec.
    34. Curtea observă că în ipoteza în care ordonanţa de urgenţă supusă controlului de constituţionalitate cuprinde reglementări de un anumit grad de eterogenitate, fără a avea o legătură intrinsecă şi indisolubilă între ele, şi normează în privinţa unui spectru larg de relaţii sociale disociabile în sine, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, şi Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009), instanţa constituţională a examinat constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ circumscrisă art. 115 alin. (4) din Constituţie doar cu privire la anumite dispoziţii din cuprinsul ordonanţei de urgenţă expres identificate. Aceeaşi unitate de măsură se utilizează şi atunci când examinarea constituţionalităţii extrinseci a ordonanţei de urgenţă este circumscrisă art. 115 alin. (6) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 şi Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022, paragraful 212), text care cuprinde eo ipso o condiţie de constituţionalitate extrinsecă a actului normativ strâns legată de conţinutul normativ concret al ordonanţei de urgenţă sau a unei dispoziţii din cuprinsul ei. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea nu va reţine ca obiect al excepţiei ordonanţa de urgenţă în ansamblul său, întrucât criticile de neconstituţionalitate extrinseci, formulate prin prisma art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, vizează strict prevederile anterior individualizate, disociabile în sine de celelalte prevederi ale ordonanţei de urgenţă, astfel că aceste critici nu pot şi nu vor fi raportate la întreg actul normativ.
    35. Totodată, chiar dacă, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază şi se identifică cu acesta, totuşi, având în vedere criticile extrinseci de neconstituţionalitate formulate - ce vizează actul modificator, critici circumscrise emiterii ordonanţei de urgenţă prin raportare la prevederile antereferite expres identificate -, analiza celor intrinseci se va face în raport cu textul modificator şi completator al ordonanţei de urgenţă. Astfel, nu vor forma obiect al controlului dispoziţiile din actul de bază, astfel cum au fost modificate, ci chiar dispoziţiile actului modificator, atât din punct de vedere extrinsec, cât şi intrinsec.
    36. Textele criticate din cuprinsul ordonanţei de urgenţă reglementează, în esenţă, instituirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 lei, precum şi obligaţia plăţii acesteia pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari şi se înscriu în ipoteza antereferită.
    37. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi calităţii legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, ale art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii şi ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
    38. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a fost reglementată printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul motivând urgenţa adoptării acesteia după cum urmează: „luând în considerare implementarea măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, privind eliminarea facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei, pentru partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie, având în vedere obiectivele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor şi stimulentelor fiscale, luând în considerare necesitatea efectuării unor corelări în vederea asigurării aplicării unitare a reglementărilor fiscale cu privire la impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, [...] luând în considerare că neadoptarea măsurii privind eliminarea facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei ar conduce la menţinerea situaţiei actuale privind fondurile insuficiente de care dispune bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în contextul crizei sanitare actuale determinată de situaţia epidemiologică din România generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.“
    39. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepţiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi - ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu (a se vedea şi Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.
    40. Cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, precitată, Curtea a reţinut că invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi.
    41. Din analiza jurisprudenţei menţionate rezultă că numai existenţa unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariţia unei situaţii a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze intervenţia sa în preambulul actului normativ adoptat. Prin urmare, aşa cum Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa, oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduită activă sau pasivă, în condiţiile în care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparţine în exclusivitate legiuitorului delegat, care, dacă hotărăşte reglementarea unei anumite situaţii juridice, are obligaţia de a se conforma exigenţelor constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 87, Decizia nr. 237 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2020, paragraful 47, precum şi Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021, paragraful 58).
    42. Analizând preambulul ordonanţei de urgenţă, Curtea constată că Guvernul a invocat două motive care justifică emiterea ordonanţei de urgenţă în privinţa reglementării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 lei: programul de guvernare şi lipsa fondurilor în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (denumit în continuare FNUASS) în contextul crizei sanitare determinate de situaţia epidemiologică (răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2).
    43. Prin prisma jurisprudenţei sale, Curtea observă că invocarea obiectivelor şi măsurilor prevăzute în programul de guvernare nu constituie per se un motiv pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Măsura în sine trebuie să fi fost adoptată ca răspuns la o situaţie extraordinară existentă. Or, situaţia extraordinară nu o constituie însăşi existenţa unui obiectiv prevăzut în programul de guvernare pentru că în acest fel s-ar ajunge la situaţia emiterii unui număr nedefinit de ordonanţe de urgenţă, iar legiuitorul delegat ar prelua toate competenţele celui originar. Prin urmare, singura situaţie extraordinară pe care Guvernul o invocă şi care poate fi luată în considerare în evaluarea constituţionalităţii extrinseci a ordonanţei de urgenţă este lipsa fondurilor în bugetul FNUASS în contextul crizei SARS-CoV-2. Această situaţie este una obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, nu aduce în discuţie elemente subiective sau aleatorii, astfel că ea poate fi calificată drept o situaţie extraordinară care justifică emiterea unor măsuri urgente pentru restabilirea echilibrului acestui buget.
    44. Situaţia extraordinară invocată are un caracter temporar, cu alte cuvinte, măsura reglementată ar urma să se aplice pe durata crizei sanitare; or, criza sanitară a luat sfârşit la mai puţin de 3 luni de la adoptarea ordonanţei de urgenţă, starea de alertă dispusă prin Hotărârea Guvernului nr. 171/2022 pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 7 februarie 2022, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 4 februarie 2022, nemaifiind prelungită (8 martie 2022 fiind ultima zi a intervalului de timp în care a fost impusă starea de alertă). Astfel, conţinutul normativ al ordonanţei de urgenţă cu referire la soluţia legislativă criticată nu este într-un raport de congruenţă factuală cu situaţia extraordinară invocată, fiind de necontestat faptul că odată ce situaţia extraordinară invocată încetează, măsura dispusă în considerarea acesteia va înceta la rândul ei. Însă Curtea nu va analiza acest aspect în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât se circumscrie examinării conformităţii soluţiei legislative criticate în raport cu art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie.
    45. Cu privire la urgenţa reglementării, Curtea constată că, într-adevăr, identificarea unor resurse/fonduri pentru a echilibra deficitul bugetului FNUASS era imperios necesară, fiind nevoie de o rezolvare energică şi accelerată a acestei probleme structurale. Curtea nu poate contesta afirmaţia din preambulul ordonanţei de urgenţă referitoare la lipsa fondurilor din bugetul FNUASS, stare obiectiv cuantificabilă, astfel că o consecinţă logică era aceea a echilibrării acestuia prin adoptarea unor măsuri care să îndrepte resurse financiare spre latura de venituri a acestui buget. Curtea subliniază că în cadrul acestei analize se limitează la problema necesităţii echilibrării bugetului FNUASS prin identificarea unor resurse financiare, neluând în discuţie aspectele de constituţionalitate intrinsecă.
    46. Totodată, Curtea constată că reglementarea soluţiei legislative criticate a fost motivată în cadrul preambulului ordonanţei de urgenţă.
    47. Prin urmare, fiind respectate cele trei condiţii cumulative necesare emiterii ordonanţei de urgenţă cu referire la soluţia legislativă criticată, nu se poate constata încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    48. În schimb, cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea observă că reglementarea analizată afectează cuantumul pensiei aflate în plată, diminuându-l, prin prelevarea unei cote procentuale din aceasta, cotă pe care o direcţionează către bugetul FNUASS.
    49. Curtea, în jurisprudenţa sa, a stabilit că „se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin“. Curtea a arătat că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, aşa cum rezultă din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmează să reţină numai sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vătăma», «a leza», «a antrena consecinţe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
    50. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că este neconstituţională reglementarea prin ordonanţă de urgenţă a interdicţiei privind cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, a obligaţiei persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia. Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţa de urgenţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală. Luând în considerare prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009, sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus (Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009).
    51. Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că reglementarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privinţa pensiilor lor este o măsură care conduce în mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudenţa Curţii s-a statuat deja că suspendarea plăţii pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuţii (fie ea şi direcţionată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia. Rezultă, astfel, că ordonanţa de urgenţă nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel puţin două modalităţi: încetarea sau suspendarea plăţii pensiei şi diminuarea cuantumului său. În măsura în care Guvernul apelează prin intermediul ordonanţei de urgenţă la unul dintre aceste două elemente afectatoare ale dreptului, respectiva măsură afectează dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, fiind, astfel, contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    52. În consecinţă, Guvernul, impunând prin ordonanţă de urgenţă plata unei contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privinţa pensiilor care depăşesc 4.000 lei, a încălcat art. 115 alin. (6) din Constituţie, cu referire la interdicţia de a afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, în speţă, dreptul la pensie - prevăzut şi garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie.
    53. Similar Deciziei nr. 82 din 15 ianuarie 2009, precitată, prin care s-au constatat afectarea dreptului la pensie şi, în consecinţă, încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea nu va proceda la examinarea celorlalte motive de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
    54. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasilica Sandovici în Dosarul nr. 545/59/2022 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Ştefana Anghel şi alţii în Dosarul nr. 118/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Doina Anghel şi alţii în Dosarul nr. 2.215/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Aurelian Ioan Ardelean în Dosarul nr. 223/43/2022 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Mihaela Liliana Gurzu şi Corina Iftode în Dosarul nr. 264/44/2022 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv“], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a^1)], pct. 14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 16 [cu referire la art. 157^3], pct. 17 [cu referire la sintagma „precum şi al veniturilor din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 157^3 şi alin. (7^1)] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2)] şi ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2022.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"