Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Koca Cidem Asan în Dosarul nr. 22.673/212/2016/a23 al Judecătoriei Constanţa şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6D/2018. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul nu indică niciun text constituţional ori din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pretins a fi încălcate. Precizează că excepţia de neconstituţionalitate este nemotivată, fiind formulată cu încălcarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.673/212/2016/a23, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Koca Cidem Asan în soluţionarea cauzei penale privindu-l pe autorul excepţiei, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii reglementate de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal. În cauză, autorul a formulat două cereri, prima dintre acestea vizând încheierea de şedinţă prin care instanţa a respins solicitarea inculpatului în sensul aplicării procedurii simplificate, deşi acesta a recunoscut întrutotul faptele pentru care a fost trimis în judecată. Opinează că este vorba despre o nulitate relativă parţială, prin raportare la prevederile art. 374 alin. (4) şi ale art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală, acestea din urmă vizând ascultarea inculpatului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, autorul susţine că dispoziţiile art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală „încalcă prevederile Constituţiei României“. Arată că dispoziţiile în vigoare se referă la ascultarea inculpatului şi la faptul că poate fi depusă şi o declaraţie notarială în acest sens, procedura în sine reprezentând un monolog, iar nu o audiere a inculpatului. De asemenea, întrebările adresate pot fi precizatoare, şi nu determinate. 6. Judecătoria Constanţa opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că termenul „ascultare“ este folosit în sensul că inculpatul dă o declaraţie din care să reiasă că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa. În condiţiile în care inculpatul nu se exprimă într-o manieră lămuritoare, în baza art. 5 din Codul de procedură penală, judecătorul are obligaţia să afle adevărul şi, în consecinţă, poate şi trebuie să adreseze întrebări lămuritoare. În urma răspunsurilor primite de la inculpat, instanţa va analiza dacă a recunoscut faptele din punctul de vedere al laturii obiective şi al laturii subiective. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Avocatul Poporului menţionează că dispoziţiile art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat şi reţinut în deciziile Curţii nr. 726 din 29 octombrie 2015, nr. 107 din 25 februarie 2016 şi nr. 750 din 13 decembrie 2016, în sensul că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.“ 12. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autoarea excepţiei nu invocă vreo dispoziţie constituţională ori convenţională. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu referire la motivarea acesteia prin indicarea de către autor a dispoziţiei constituţionale încălcate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanţa de control constituţional a teoretizat existenţa unei anumite structuri a excepţiei de neconstituţionalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente şi intrinseci oricărei excepţii de neconstituţionalitate, şi anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, „dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, soluţia pronunţată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992“. 14. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată în prezenta cauză, Curtea observă că, în formularea motivelor sale, autorul susţine că normele procesual penale cuprinse în art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, fără a indica dispoziţii din Legea fundamentală pretins încălcate. Cu alte cuvinte, din formularea prezentei excepţii nu se poate identifica textul de referinţă pretins încălcat, astfel încât Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu întruneşte condiţia de admisibilitate referitoare la motivare, aşa încât nu poate exercita controlul de constituţionalitate. Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de control constituţional, acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 375 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Koca Cidem Asan în Dosarul nr. 22.673/212/2016/a23 al Judecătoriei Constanţa. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
