Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială Intesa San Paolo Romania S.A. - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 74/54/2017 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.752D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 608 din 22 septembrie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 74/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Banca Comercială Intesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială Intesa San Paolo Romania S.A. - sucursala Craiova într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 1.069 din 6 decembrie 2016, pronunţată în Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 10.624/63/2015/a4, în cadrul soluţionării unei proceduri de insolvenţă. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul din motivele invocate de apelant. Se arată că există o categorie de hotărâri, pronunţate în apel, care sunt definitive şi nu pot fi atacate cu recurs, iar în conformitate cu prevederile legale criticate, aceeaşi categorie de hotărâri nu este inclusă în sfera de aplicare a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, nefiind astfel recunoscut dreptul destinatarilor normelor procesuale de a le ataca, pentru motivul omiterii cercetării de către instanţă a unui motiv invocat în cadrul apelului, nici pe calea recursului, nici pe calea contestaţiei în anulare. Se mai susţine că, în acest context, se creează o discriminare între destinatarii normei procesuale civile, între persoanele care au la dispoziţie patru cicluri procesuale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, persoanele care pot parcurge doar două cicluri procesuale, respectiv hotărârile pronunţate pot fi atacate numai prin intermediul unei căi ordinare de atac, fiind excluse căile extraordinare de atac. 7. Se mai susţine că în acest mod este încălcat dreptul la un proces echitabil, dat fiind faptul că împotriva hotărârii pronunţate în apel, ce nu este supusă recursului, şi prin care a fost omisă analizarea unuia dintre motivele de apel, nu poate fi exercitată nici calea de atac a contestaţiei în anulare. Se mai arată că hotărârea în care s-a omis analizarea unuia dintre motivele de apel este o hotărâre în parte nemotivată, iar împotriva unei astfel de hotărâri nu poate fi exercitată nici calea de atac a revizuirii. 8. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază că apelul reprezintă o cale de apel ordinară şi devolutivă ce poate fi promovată pentru orice motiv de fapt şi de drept, legea nestabilind în mod expres motivele pentru care se exercită. În acest context, o cale de atac ce are caracter de excepţie poate fi valorificată în cazurile expres prevăzute de lege, pentru asigurarea stabilităţii sistemului judiciar, fără ca prin aceasta să fie încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 503 alin. (3) (Obiectul şi motivele contestaţiei în anulare) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ De asemenea, prevederile legale criticate fac referire la dispoziţiile art. 503 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.“" 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi şi, respectiv, la preeminenţa legii şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 - Interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine faptul că textul de lege criticat limitează folosirea contestaţiei în anulare împotriva unei hotărâri pronunţate în calea de atac a apelului, pentru motivul cuprins la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel. Se susţine că, în acest mod, sunt încălcate principiul constituţional al egalităţii în drepturi, precum şi dreptul la un proces echitabil. 15. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, criticate în prezenta cauză, reglementează cu privire la unele dintre motivele contestaţiei în anulare speciale, stabilind că, împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, poate fi exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare, pentru următoarele motive expres şi limitativ reglementate, şi anume atunci când: 1. hotărârea dată în apel a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată apelului este rezultatul unei erori materiale; şi 4. instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unuia dintre apelurile declarate în cauză. Spre deosebire de prevederile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care se referă la hotărârile instanţei de recurs, în privinţa hotărârilor instanţei de apel nu mai este reglementat, ca motiv de exercitare a contestaţiei în anulare, motivul de la art. 503 alin. (2) pct. 3 din acelaşi cod, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel. 16. Curtea reţine că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, faţă de critici de neconstituţionalitate identice cu cele formulate în prezenta cauză, şi în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate. Astfel, prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 15-17 şi 20, precum şi Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, paragrafele 23 şi 24, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a statuat că textul de lege criticat extinde obiectul contestaţiei în anulare speciale şi la hotărârile instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs şi prevede, astfel, că dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 din acest articol se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3, în ipoteza hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că motivul contestaţiei în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, Curtea a reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie. 17. De asemenea, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul. 18. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil sau în art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Banca Comercială Intesa San Paolo Romania - S.A. Bucureşti prin Banca Comercială Intesa San Paolo Romania S.A. - sucursala Craiova, în Dosarul nr. 74/54/2017 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
