Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 31.254/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.345D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Mădălina Berechet, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, precizând că, în lipsa intervenţiei Curţii Constituţionale, instanţa nu poate interpreta înţelesul sintagmei finale a alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 în sensul că sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării includ drepturile speciale de care au beneficiat magistraţii militari. Susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate, având în vedere că, la momentul pensionării, autorul excepţiei a avut convingerea că la calculul pensiei vor fi luate în considerare şi aceste sporuri specifice. Invocă, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, ca urmare a existenţei unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între magistraţii militari care au beneficiat de luarea în calcul a acestor sporuri şi cei cărora nu le-a fost stabilit cuantumul pensiei în această modalitate. Susţine că sunt nesocotite şi prevederile art. 44 din Constituţie referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât toate componentele ultimei indemnizaţii prin raportare la care se calculează pensia magistratului reprezintă o valoare patrimonială, un drept în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ca atare, solicită constatarea neconstituţionalităţii textului de lege criticat, în măsura în care acesta nu ar include sporurile specifice magistraţilor militari. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă cu privire la neincluderea acestor sporuri în cuantumul pensiei de serviciu, care reprezintă opţiunea legiuitorului, autorul excepţiei urmărind complinirea unei omisiuni legislative. În ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa discriminare, arată că, în realitate, este vorba despre categorii diferite de beneficiari ai dreptului la pensie, respectiv magistraţii militari şi magistraţii civili. Cu privire la invocarea prevederilor constituţionale şi convenţionale care garantează dreptul de proprietate, consideră că nu are legătură cu textul criticat, întrucât doar prestaţiile deja încasate pot forma obiect al dreptului de proprietate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 31.254/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Petre Popescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat este lipsit de claritate şi previzibilitate întrucât nu prevede dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării intră şi drepturile speciale de care au beneficiat magistraţii militari în ultima lună de activitate. Totodată, dispoziţia legală criticată introduce o discriminare între judecătorii militari pensionaţi, arătându-se că este o absurditate a susţine că numai judecătorii militari care au optat pentru pensie militară de serviciu, conform art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, beneficiază de drepturile băneşti aferente calităţii de magistrat militar. În acest sens, autorul excepţiei precizează că prejudiciul creat în patrimoniul său prin neincluderea sporurilor specifice calităţii de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat a rupt justul echilibru ce trebuie menţinut între protejarea proprietăţii şi exigenţele de interes general şi a adus atingere, în acelaşi timp, atât principiului securităţii raporturilor juridice civile, cât şi principiului nediscriminării. 7. Astfel, susţine că, prin neincluderea sporurilor specifice calităţii de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat, se încalcă dreptul fundamental de proprietate, având în vedere că, pentru activitatea desfăşurată în calitate de militar activ, acesta a beneficiat de solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti. Toate aceste elemente componente ale soldei trebuiau incluse în baza de calcul prevăzută de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, deoarece neluarea în considerare a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară reprezintă o lipsire nejustificată de bunurile cuvenite magistraţilor militari şi începând cu data pensionării. În plus, arată că, de vreme ce a achitat o cotă de contribuţii pentru asigurări sociale stabilită în raport cu valoarea drepturilor salariale încasate în calitate de magistrat militar, este just ca drepturile sale de pensie să fie calculate prin aplicarea aceleiaşi formule. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că este exclusiv prerogativa legiuitorului să stabilească sfera drepturilor care constituie baza de calcul al pensiilor de serviciu cuvenite unor categorii profesionale. Se reţine, de asemenea, că neconstituţionalitatea invocată, referitoare la faptul că legiuitorul nu a inclus în baza de calcul al pensiei de serviciu şi alte venituri, reprezintă în realitate o problemă de omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenţia legiuitorului o poate complini. Totodată, aspectele concrete referitoare la sfera de aplicare a dispoziţiilor legale criticate reprezintă chestiuni de interpretare a legii. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: „(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“ 13. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) - (4) şi art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică prevederile referitoare la pensia de serviciu de care beneficiază magistraţii la împlinirea vârstei de 60 ani, pe motiv că ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate întrucât nu precizează în mod explicit dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării - care se iau în calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei - intră şi drepturile speciale de care au beneficiat magistraţii militari în ultima lună de activitate. Susţine că neincluderea sporurilor specifice calităţii de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat încalcă dreptul de proprietate privată garantat la nivel constituţional. 16. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că Legea nr. 303/2004 conţinea o serie de reglementări dedicate categoriei judecătorilor şi procurorilor militari, recunoscându-le acestora, prin art. 74 alin. (4), toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de militar activ pe care aceştia o deţin atât timp cât exercită funcţia de judecător sau procuror. 17. Mai mult, în art. 74 alin. (5) din aceeaşi lege se prevedea că salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ. 18. În acest context legislativ, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei vizează, în realitate, modul de aplicare concretă, în cauza sa individuală, a dispoziţiilor legale criticate, coroborate, eventual, cu alte prevederi de lege incidente în considerarea statutului de militar al acestuia. Or, Curtea Constituţională nu poate verifica felul în care instanţele judecătoreşti interpretează şi aplică în fiecare caz particular diverse reguli de drept, ci exercită controlul de constituţionalitate asupra conţinutului normativ al acestora prin raportare la prevederi şi principii constituţionale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Interpretarea şi aplicarea factuală a dispoziţiilor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, excedând competenţei instanţei de contencios constituţional. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 31.254/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
