Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 27.353/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.673D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.911D/2017, nr. 734D/2018 şi nr. 894D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Mihai Petrică Oproescu în Dosarul nr. 5.581/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Elena Teodorof, Viorica Lăzăroiu şi Maria Mitroi în Dosarul nr. 42.735/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi, respectiv, de Ioana Floarea Beniog, Cătălin-Barbu Bengeanu, Maria-Cătălina Bengeanu şi Maria Bengeanu în Dosarul nr. 18.955/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. 4. La apelul nominal, în Dosarul nr. 2.911D/2017, răspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de domnul avocat Tudor Şerbăniuc, membru în Baroul Prahova, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar note scrise prin care îşi exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 5. În Dosarul nr. 734D/2018, la apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că autorii excepţiei au transmis note scrise prin care, în esenţă, solicită admiterea acesteia. 6. În Dosarul nr. 894D/2018, la apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Mădălina Cristina Beniog, membru în Baroul Vâlcea, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 7. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.911D/2017, nr. 734D/2018 şi nr. 894D/2018 la Dosarul nr. 2.673D/2017. Reprezentanţii autorilor excepţiei şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.911D/2017, nr. 734D/2018 şi nr. 894D/2018 la Dosarul nr. 2.673D/2017, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor. 9. Apărătorul autorilor excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 2.911D/2017 solicită admiterea acesteia, arătând că modalitatea de evaluare prevăzută de textul de lege criticat conduce la stabilirea unei valori inferioare a imobilului faţă de valoarea sa reală, ceea ce constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate privată, garantat de Constituţie. Totodată, se creează o discriminare faţă de persoanele cărora li s-au restituit imobilele în natură, dar şi faţă de situaţia cumpărătorilor în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, care pot obţine pe cale judecătorească preţul actualizat al imobilului, stabilit prin expertiză judiciară, conform Legii nr. 10/2001. Neacordarea unor despăgubiri echivalente valorii reale a imobilului este similară unei exproprieri nelegale, fără justă şi prealabilă despăgubire. Consideră că principiul justei despăgubiri statuat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015 este aplicabil, pentru identitate de raţiune, şi în cauza de faţă. Depune şi concluzii scrise în susţinerea celor afirmate. 10. Apărătorul autorilor excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 894D/2018 consideră că ar trebui reconsiderată jurisprudenţa dezvoltată cu privire la textul de lege criticat, ca urmare a schimbării împrejurărilor. Arată că cel mai important element de noutate îl constituie Hotărârea din 26 februarie 2019, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României (paragrafele 23 şi 29). Un alt element nou faţă de cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu referire la Decizia nr. 205 din 9 aprilie 2019, îl constituie trecerea unui interval de timp foarte lung de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, care nu mai face posibilă aplicarea principiului tempus regit actum, în conformitate cu care modalitatea de calcul al despăgubirilor să se raporteze la data acordării lor prin decizia autorităţii abilitate, aceasta făcându-se prin raportare la o grilă notarială rămasă la nivelul anului 2013. Or, camerele notarilor adoptă anual grile cu valorile de referinţă ale imobilelor. Evidenţiază, din această perspectivă, diferenţierea care apare între persoanele cărora li s-au acordat despăgubiri imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi cele cărora nu le-au fost nici până în prezent soluţionate cererile şi ale căror imobile vor fi evaluate conform grilei valabile în anul 2013. Precizează, totodată, că grilele notariale ale unora dintre camerele notarilor din ţară sunt exprimate în euro, ceea ce face ca pierderea să fie mai mică decât în cazul aplicării grilelor care sunt exprimate în lei. 11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se impune schimbarea jurisprudenţei existente în materie. Consideră că nu poate fi primită nici critica referitoare la luarea în considerare a caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, invocând cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 380 din 26 mai 2015 cu privire la momentul stabilirii despăgubirilor potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care nu poate fi altul decât cel contemporan cu transferul dreptului de proprietate. 12. Acordându-i-se, la cerere, cuvântul în replică, apărătorul autorilor excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 894D/2018 arată că nu a criticat art. 21 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 165/2013, ci teza întâi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 13. Prin încheierile din 20 octombrie 2017, 14 noiembrie 2017, 20 aprilie 2018 şi 3 aprilie 2018, pronunţate în dosarele nr. 27.353/3/2017, nr. 5.581/3/2017, nr. 42.735/3/2017 şi 18.955/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Vasile D. Gaftoniuc, de Mihai Petrică Oproescu, de Elena Teodorof, Viorica Lăzăroiu şi Maria Mitroi şi, respectiv, de Ioana Floarea Beniog, Cătălin-Barbu Bengeanu, Maria-Cătălina Bengeanu şi Maria Bengeanu în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor decizii ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor referitoare la despăgubirile acordate autorilor excepţiei de neconstituţionalitate în compensare pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că evaluarea imobilelor preluate abuziv ce fac obiectul deciziilor de compensare prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi prin luarea în considerare a categoriei de folosinţă la data preluării acestora conduce la stabilirea unor despăgubiri la o valoare inferioară valorii reale, de piaţă, a imobilelor. Se susţine că aceasta echivalează cu o expropriere nelegală, fără o justă şi prealabilă despăgubire, precum şi cu o discriminare nejustificată prin raportare la persoanele cărora li se pot restitui în natură respectivele imobile şi care, astfel, beneficiază de o reală despăgubire, corespunzătoare valorii bunului intrat în patrimoniul statului. În plus, grila notarială nu are valoare juridică, din moment ce nu este publicată în Monitorul Oficial al României. Se arată că textul de lege criticat generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, determinate de simpla împrejurare de fapt a soluţionării notificărilor înainte sau după modificarea legislativă prin care s-a introdus raportarea la categoria de folosinţă a imobilului la data preluării acestuia. O despăgubire formală este asimilată cu o lipsă de despăgubire şi o ingerinţă gravă asupra dreptului de proprietate. Se invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, în sensul acordării de despăgubiri în cuantum rezonabil raportat la valoarea reală a bunului. 15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la constituţionalitatea textului de lege criticat. 17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 588 din 13 septembrie 2016. 20. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, făcând referire la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, potrivit cărora, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului. Statul trebuie să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale astfel încât despăgubirile acordate să nu fie cu mult sub valoarea bunurilor. În plus, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.673D/2017, observă însă că, în cazul în care statul, în momentul evaluării imobilului, are în vedere, pe de-o parte, aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, raportarea fiind făcută la nivelul anului 2013, iar, pe de altă parte, se iau în considerare caracteristicile tehnice ale imobilului şi categoria de folosinţă la data preluării acestuia (perioada anilor 1945), cu plata despăgubirilor făcută peste cel puţin 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, există riscul ca valoarea despăgubirilor să nu mai poată fi în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului. În consecinţă, apreciază că sintagma „categoriei de folosinţă la data preluării acestuia“ din cuprinsul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, este constituţională în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Conţinutul normativ al textului de lege criticat este următorul: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ 24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră caracteristicile statului român şi obligativitatea respectării legii, în art. 16 referitor la principiul egalităţii în faţa legii şi în art. 44 privind proprietatea privată. Prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie, se invocă şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, privitoare la interzicerea discriminării, precum şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la convenţia menţionată, referitoare la protecţia proprietăţii private. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin numeroase decizii, s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea modalităţii de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele care intră sub incidenţa legilor reparatorii. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 495 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 8 noiembrie 2018, paragraful 22, analizând dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, Curtea a reţinut că, stabilind pentru evaluarea imobilelor standardul grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, scopul legiuitorului român a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil. Curtea a făcut referire la Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României (paragraful 127), prin care instanţa de la Strasbourg a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele]. 26. Instanţa de contencios constituţional a observat că, prin intermediul acestui sistem de calcul, este într-adevăr posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie (Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că legiuitorul dispune însă de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând doar sistemul de referinţă al evaluării. 27. De asemenea, prin Decizia nr. 205 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 28 iunie 2019, paragraful 20, referindu-se şi la noul reper pentru evaluare introdus prin Legea nr. 111/2017, constând în categoria de folosinţă a imobilului la data preluării, Curtea a apreciat că astfel se dă expresie intenţiei legiuitorului român de a realiza un echilibru între interesul particular al fiecărei persoane îndreptăţite la despăgubiri şi interesul general al societăţii, acela de a nu destabiliza situaţia economică a statului prin acordarea unor despăgubiri al căror cuantum însumat să fie de natură să afecteze grav bugetul naţional. 28. Din această perspectivă, Curtea a observat (paragraful 28 din aceeaşi decizie) că despăgubirile pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, acordate de statul român foştilor proprietari, reprezintă măsuri reparatorii pentru preluările dintr-o perioadă istorică dominată de privări nedrepte de proprietate, pe care, ulterior instaurării regimului democratic, legiuitorul român şi-a propus să le regleze printr-o serie de acte normative, printre care şi legea în discuţie. Sub acest aspect, Curtea a reţinut considerentele de principiu dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 89, potrivit cărora Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu impune statelor contractante nicio obligaţie specifică de reparare a nedreptăţilor sau prejudiciilor cauzate înainte ca ele să fi ratificat Convenţia. De asemenea, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie nu poate fi interpretat ca restrângând libertatea statelor contractante de a alege condiţiile în care ele acceptă să restituie bunurile ce le-au fost transferate înainte să ratifice Convenţia (Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Adoptarea unor legi care să prevadă restituirea bunurilor confiscate sau despăgubirea persoanelor victime ale unor astfel de confiscări necesită o vastă analiză a numeroase aspecte de ordin moral, juridic, politic şi economic. Considerând un lucru normal ca legiuitorul să dispună de o mare marjă de apreciere în ceea ce priveşte politica economică şi socială, Curtea europeană a declarat că respectă modul în care acesta concepe imperativele „utilităţii publice“, cu excepţia cazului în care aprecierea sa se dovedeşte complet lipsită de o bază rezonabilă (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 46, şi Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunţată în Cauza Fostul rege al Greciei şi alţii împotriva Greciei, paragraful 87). Acest lucru este valabil cu atât mai mult pentru modificările atât de fundamentale ale sistemului unei ţări, cum ar fi tranziţia de la un regim totalitar la o formă democratică de guvernare şi reforma structurii politice, juridice şi economice a statului, fenomene care duc inevitabil la adoptarea unor legi economice şi sociale la scară mare (Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunţată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 149). 29. Prin prisma acestor constatări, Curtea a reţinut, prin decizia precitată, paragraful 29, că este justificat ca stabilirea modalităţii şi dimensionarea reparaţiilor să reprezinte opţiunea legiuitorului, în cadrul concepţiei de ansamblu adoptate de statul român în considerarea realităţilor economice existente şi a posibilităţilor reale de realizare efectivă a acestui demers corectiv (în acest sens a se vedea, mutatis mutandis, şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 542 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2019). 30. Totodată, sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, Curtea a subliniat, în jurisprudenţa sa, că este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. În plus, Curtea Constituţională a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 44, sau Decizia nr. 367 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, paragraful 24). 31. De asemenea, prin Decizia nr. 169 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 11 iunie 2019, paragrafele 34 şi 35, Curtea a considerat că nu pot fi reţinute susţinerile referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, dat fiind faptul că, la data sesizării instanţei de judecată, textul de lege criticat nu prevedea în mod expres că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se realizează în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, însă pe parcursul soluţionării cauzei, textul de lege criticat a fost modificat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). Astfel, nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situaţia juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanţă cu principiul tempus regit actum şi al aplicării imediate a legii noi. 32. De asemenea, cu privire la critica potrivit căreia s-ar crea o discriminare faţă de situaţia cumpărătorilor în baza Legii nr. 112/1995, care pot obţine pe cale judecătorească preţul actualizat al imobilului, stabilit prin expertiză judiciară, conform Legii nr. 10/2001, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 205 din 9 aprilie 2019, precitată, paragraful 27, constatând că este vorba despre două categorii de persoane aflate în situaţii juridice diferite, care justifică în mod obiectiv un tratament juridic diferit. Astfel, Curtea a observat că este echitabil ca foştii chiriaşi care au cumpărat imobilele de la stat să beneficieze de plata unor despăgubiri la preţul de piaţă al imobilelor, ca urmare a desfiinţării pe cale judecătorească a contractelor lor de vânzare-cumpărare din cauza constatării împrejurării că statul nu deţinea un titlu valabil în baza căruia să le poată înstrăina. Aceasta deoarece, la data dobândirii lor, cumpărătorii, foşti chiriaşi, au plătit preţul real al acestora. Ca atare, se impune o restitutio in integrum, care să acopere prejudiciul suferit ca urmare a încheierii cu bună-credinţă a unui contract de vânzare-cumpărare de la un neproprietar, acesta fiind ţinut să răspundă pentru evicţiune, în condiţiile dreptului comun (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 380 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012). 33. Se mai susţine că neacordarea unor despăgubiri echivalente valorii reale a imobilului este similară unei exproprieri nelegale, fără justă şi prealabilă despăgubire, arătându-se că principiul justei despăgubiri statuat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 3 martie 2015, este aplicabil, pentru identitate de raţiune, şi în cauza de faţă. Curtea constată că nu poate reţine nici aceste critici, soluţia pronunţată prin decizia menţionată vizând o reglementare normativă aplicabilă unei ipoteze concrete diferite de cea în considerarea căreia a fost adoptată Legea nr. 165/2013. Astfel, în acel caz, controlul de constituţionalitate a purtat asupra prevederilor art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, Curtea apreciind cu privire la momentul la care trebuie stabilit preţul imobilului, respectiv cel al transferului dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator, astfel încât despăgubirea să poată fi considerată justă, în concordanţă cu prevederile art. 44 alin. (6) din Constituţie. Or, aplicarea prin analogie a unui raţionament similar în ceea ce priveşte stabilirea valorii despăgubirilor potrivit Legii nr. 165/2013 ar relativiza această operaţiune, creând discrepanţe între despăgubirile calculate pentru fiecare persoană îndreptăţită în parte. Legea nr. 165/2013 a contracarat acest posibil neajuns, instituind un sistem unitar de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, raportându-se la un reper cert, existent la momentul intrării în vigoare a legii, şi anume grila notarilor. Faptul că menţinerea şi în prezent a aceluiaşi sistem ar dezavantaja persoanele ale căror dosare au fost soluţionate la un moment de timp mai îndepărtat de cel menţionat este o problemă de apreciere subiectivă, pe care Curtea Constituţională nu o poate controla. Tot astfel, pretinsele diferenţe dintre grilele notarilor existente în diverse judeţe nu reprezintă chestiuni de constituţionalitate care să poată forma obiectul controlului instanţei de contencios constituţional. 34. Considerentele care au stat la baza soluţiilor de respingere pronunţate de Curtea Constituţională prin deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, criticile formulate fiind similare celor analizate prin jurisprudenţa amintită. Invocarea, ca element de noutate care ar justifica o reconsiderare a acesteia, a Hotărârii din 26 februarie 2019, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României, nu poate fi reţinută, întrucât există diferenţe esenţiale între circumstanţele de fapt şi de drept ce au caracterizat cererile examinate de instanţa europeană în cauza amintită şi cele care rezultă din aplicarea Legii nr. 165/2013. Astfel, în hotărârea menţionată, Curtea europeană a decis că a avut loc o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi a obligat statul român la plata de despăgubiri băneşti cu titlu de reparaţie a prejudiciului material suferit de reclamanţi, întemeindu-şi raţionamentul pe constatarea că aceştia obţinuseră hotărâri judecătoreşti definitive care statuau că naţionalizarea de către fostul regim comunist a proprietăţilor lor fusese nelegală şi că aceştia nu au încetat să fie titularii legitimi ai respectivelor proprietăţi, dar nu au putut redobândi posesia asupra proprietăţilor întrucât acestea din urmă fuseseră vândute de către stat unor terţe părţi. Relevant este şi faptul că reclamanţii nu primiseră nici compensaţii pentru respectivele proprietăţi. Situaţia reclamanţilor din Cauza Străin şi alţii împotriva României, precum şi a reclamanţilor Rodan din Cauza Preda şi alţii împotriva României - ambele menţionate în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României - este similară, în sensul că, pe lângă refuzul restituirii în natură ca urmare a constatării pe cale judecătorească a bunei-credinţe a dobânditorilor foşti chiriaşi ai imobilelor în litigiu, reclamanţilor nu li s-a acordat niciun fel de despăgubire. Or, observaţia Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la lipsa de eficacitate a legilor de restituire a proprietăţii, incluzând Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 165/2013, a fost făcută în acest context specific, al absenţei totale a despăgubirilor în cauze în care existau titluri de proprietate valide concurente (Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României, paragraful 23). 35. Aşadar, constatările Curţii europene în cauza invocată de autorii prezentei excepţii nu sunt de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în condiţiile în care obiectul proceselor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate este fundamental diferit de situaţiile litigioase avute în vedere de instanţa europeană de contencios al drepturilor omului. În cauzele aflate pe rolul instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu se pune problema lipsei totale a despăgubirilor, ci acestea poartă asupra cuantumului despăgubirilor acordate prin decizii ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, potrivit Legii nr. 165/2013, în compensare pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, fiind prin ipoteză diferite de cele avute în vedere de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea mai sus amintită. 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile D. Gaftoniuc în Dosarul nr. 27.353/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, de Mihai Petrică Oproescu în Dosarul nr. 5.581/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Elena Teodorof, Viorica Lăzăroiu şi Maria Mitroi în Dosarul nr. 42.735/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Ioana Floarea Beniog, Cătălin-Barbu Bengeanu, Maria-Cătălina Bengeanu şi Maria Bengeanu în Dosarul nr. 18.955/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
