Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Albert Varză în Dosarul nr. 146/64/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.626D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.412D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Rareş Scurtu în Dosarul nr. 8.686/105/2017/a2 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. 4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Alexandru Silviu Goga din Baroul Braşov, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul părţii prezente şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.412D/2019 la Dosarul nr. 1.626D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens susţine, în esenţă, că nu este clar şi previzibil ce înseamnă „cauze înregistrate pe rolul instanţelor“ şi nici modul în care acestea se aplică, învederând chestiuni legate de fondul cauzei. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, fiind clare şi previzibile. De altfel, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei ţin de modul de aplicare şi interpretare a legii. Mai arată că textul legal criticat reglementează modul de aplicare în timp a unei dispoziţii legale referitoare la compunerea completelor în apel, fără a încălca prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16. Soluţia legislativă nu limitează caracterul devolutiv al apelului, raţiunea textului fiind determinarea momentului de la care se aplică textul, şi nu încalcă accesul liber la justiţie. Se subliniază că soluţia legislativă aleasă se plasează în marja de apreciere a legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile din 16 mai 2019 şi 20 noiembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 146/64/2019 şi nr. 8.686/105/2017/a2, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, respectiv Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţiile au fost invocate de Albert Varză, respectiv de Rareş Scurtu în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor în anulare formulate împotriva unor decizii penale. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată instituie o situaţie de ultraactivitate a legii procesuale vechi. În lipsa acestei reglementări ar fi fost necesare modificarea imediată a compunerii completelor de apel, prin trecerea de la 2 la 3 judecători, conform principiului tempus regit actum statuat de art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum şi reluarea cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor în apel, având în vedere prevederile art. 354 alin. (3) din Codul de procedură penală. Aşadar, dispoziţia legală criticată prelungeşte valabilitatea unei norme procesuale referitoare la compunerea completelor de judecată abrogată prin art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018, potrivit căruia „Apelurile şi recursurile se judecă în complet de 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel“. Potrivit dispoziţiei legale criticate, în cauzele înregistrate pe rolul instanţelor până la data de 23 iulie 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018), apelurile vor fi judecate în complet de 2 judecători, potrivit vechii reglementări. Numai apelurile declarate în cauzele înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti după această dată vor fi judecate în complet de 3 judecători. 10. Astfel, norma criticată este neconstituţională şi sub aspectul sintagmei „cauze înregistrate pe rolul instanţelor“ ca moment de referinţă ce trebuie avut în vedere la determinarea compunerii completului de judecată în instanţa de apel. Cu privire la acest aspect, se susţine că termenul „cauză“ trebuie interpretat în sens restrâns de apel, şi nu de dosar penal. Sensul de „apel“ determină drept consecinţă compunerea completului din 3 judecători în dosarele în care apelurile au fost înregistrate la curţile de apel după data de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018. Dispoziţia legală criticată ridică o problemă de interpretare referitoare la sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanţelor“, cu consecinţe asupra modului în care aceasta va fi aplicată, respectiv în sensul dacă termenul „cauză“ este interpretat în sens restrâns de „apel“ sau în sens larg de „dosar penal“. În interpretarea în sens restrâns, apelurile înregistrate după 23 iulie 2018 vor fi judecate în complet de 3 judecători, iar, dacă termenul „cauză“ se interpretează în sens larg, trebuie avut în vedere momentul înregistrării dosarului la prima instanţă. 11. Totodată, prin sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanţelor“ se poate înţelege atât momentul la care se declanşează procedura de cameră preliminară, cât şi momentul la care s-a dispus, definitiv, începerea judecăţii în primă instanţă. 12. Se mai arată că dispoziţia criticată creează discriminare între justiţiabilii cărora cauzele aflate în apel li se judecă de un complet de 2 judecători şi cei cărora cauzele li se judecă de un complet de 3 judecători, deşi au speţe similare. De asemenea, este înfrânt şi dreptul la un proces echitabil. 13. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 14. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.626D/2019, consideră că dispoziţia legală criticată este constituţională. Legiuitorul a stabilit, în mod neechivoc, că judecarea apelurilor în complet de 3 judecători este aplicabilă tuturor cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat, fără ca prin aceasta să fie afectat principiul egalităţii în faţa legii sau liberul acces la justiţie, prevăzute de art. 16 şi 21 din Constituţie. Instituirea unor reguli procedurale speciale nu limitează accesul la justiţie, cât timp acestea se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia juridică dată. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, care au următorul cuprins: „Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi.“ 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 126 - Instanţele judecătoreşti „şi următoarele“. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevedea că apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevedea altfel. Ca urmare a modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. 207/2018, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziţii, potrivit art. IV din Legea nr. 207/2018 - criticat în prezenta cauză, sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv după data de 23 iulie 2018. 22. Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători, atât în cauze penale, cât şi în cauze extrapenale, a fost prorogată succesiv pentru datele de 1 ianuarie 2020 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018), 1 ianuarie 2021 (Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, intrată în vigoare la 22 decembrie 2019) şi 1 ianuarie 2023 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.316 din 30 decembrie 2020). 23. La data de 21 iulie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 198/2021, care a modificat şi a completat art. 54 din Legea nr. 304/2004 şi, totodată, a abrogat ordonanţa de urgenţă care proroga aplicarea acestor dispoziţii pentru data de 1 ianuarie 2023. În prezent, art. 54 din Legea nr. 304/2004 are următorul cuprins: „(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi. (1^1) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători. (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (2^1) Recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.“ 24. Având în vedere acest cadru legislativ, rezultă că dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018 au fost aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor între data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 - 23 iulie 2018 - şi cea a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 - 16 octombrie 2018 - data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordonanţei de urgenţă. După data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu s-au mai aplicat, iar în prezent reglementează faptul că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, iar recursurile în complet de 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, reluând, astfel, soluţia legislativă consacrată de art. 54 alin. (2) înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 207/2018. 25. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi, în esenţă, de faptul că art. IV din Legea nr. 207/2018 întârzie modificarea imediată a compunerii completelor de apel, fiind totodată ambiguu redactat în ceea ce priveşte sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanţelor“. 26. În legătură cu prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 mai 2021, paragrafele 20 şi 21, şi Decizia nr. 131 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, paragrafele 19 şi 20) că, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări referitoare la judecarea apelurilor în complet de 3 judecători, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie în art. IV din Legea nr. 207/2018, potrivit căruia: „Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi.“ Deşi în cuprinsul art. IV din Legea nr. 207/2018 nu se regăseşte o interpretare oficială a noţiunii de „cauză“, legiuitorul utilizând noţiunea fără a o defini, Curtea a reţinut că, în materie penală, accepţiunea acestui termen este cea generală, ce rezultă din ansamblul normelor procesual penale, şi priveşte cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanţă după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere şi faptul că, potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată“, Curtea a reţinut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanşării procedurii camerei preliminare. Curtea a constatat că dispoziţiile tranzitorii, reglementate în art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o situaţie de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanţei în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. 27. Curtea a mai reţinut, totodată, că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în complete formate din 3 judecători, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgenţă măsuri legislative referitoare la compunerea completelor de apel. 28. Astfel, la data pronunţării deciziilor antereferite, Curtea, analizând soluţiile legislative de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (respectiv art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018), a constatat că legiuitorul a stabilit ca în materie penală, pe de o parte, judecarea apelurilor în complet de 3 judecători să se aplice la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020, iar, pe de altă parte, a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 - 16 octombrie 2018 - şi data de 31 decembrie 2019 inclusiv, termene care au fost prorogate succesiv. Prin aceleaşi dispoziţii analizate, Curtea a observat că şi în materie extrapenală legiuitorul a adoptat o soluţie similară. În această materie, Curtea a reţinut, referitor la noţiunea de „proces“, că aceasta priveşte faza judecăţii în procesul civil (extrapenal), „începerea“/„pornirea“ procesului raportându-se la momentul înregistrării cererii la instanţă, în condiţiile art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii“, şi ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia „(2) Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă: rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată.“ (a se vedea Decizia nr. 131 din 2 martie 2021, paragraful 23). 29. În continuare, Curtea reţine că în Dosarul nr. 1.626D/2019 excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o contestaţie în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 153/AP din 26 februarie 2019 prin care s-a soluţionat apelul formulat împotriva Sentinţei penale nr. 55 din 19 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul penal nr. 7/322/2016, iar în Dosarul nr. 3.412D/2019 excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o contestaţie în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 402 din 18 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.686/105/2017. 30. Prin urmare, raportând la cauza de faţă cadrul legislativ ce priveşte compunerea completelor de apel, precum şi considerentele reţinute în deciziile amintite referitoare la noţiunea de „cauză“ în materie penală şi de „proces“ în materie extrapenală, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în contestaţia în anulare a unor decizii penale prin care au fost soluţionate apelurile formulate împotriva sentinţelor penale pronunţate în cauze penale înregistrate în primă instanţă în anul 2016, respectiv 2017, iar norma criticată dispune că judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor penale înregistrate pe rolul instanţelor în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv după data de 23 iulie 2018, condiţii în care excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibilă, textul criticat neavând legătură cu soluţionarea cauzelor, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. 31. Cât priveşte condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, se reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Albert Varză în Dosarul nr. 146/64/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi de Rareş Scurtu în Dosarul nr. 8.686/105/2017/a2 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
