Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, anterior modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, anterior modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 66 din 27 ianuarie 2025

Comenteaza legea


┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache    │- preşedinte          │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan  │- judecător           │
│Licu             │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana    │- judecător           │
│Scântei          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan    │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia-Doina      │- judecător           │
│Stanciu          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina     │- judecător           │
│Tănăsescu        │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila     │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│-                     │
│Krupenschi       │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Luminiţa Şuţoiu, în calitate de reprezentant legal al minorei Kristine Sara Şuţoiu, de Şchiopu Graţiela, în calitate de reprezentant legal al minorei Karla Şchiopu, şi de David Truşcă, în calitate de reprezentant legal al minorelor Alysa Ilona Truşcă şi Melisa Anne Truşcă, în Dosarul nr. 33.184/299/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.985D/2019.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 iulie 2024, termen stabilit în urma redeschiderii dezbaterilor şi a repunerii pe rol a dosarului mai sus menţionat. Termenul iniţial pentru judecarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost stabilit pentru data de 30 ianuarie 2024, când Curtea, având nevoie de timp pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat succesiv pronunţarea, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, la datele de 21 februarie 2024, 20 martie 2024, 24 aprilie 2024 şi, respectiv, 28 mai 2024, când, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a dispus repunerea dosarului pe rol pentru data de 9 iulie 2024.
    3. Dezbaterile din şedinţa publică din 9 iulie 2024 au avut loc în prezenţa autoarei excepţiei Luminiţa Şuţoiu, prezentă personal şi asistată de doamna avocat Mihaela Truşcă, care a răspuns în calitate de apărător ales al tuturor autorilor excepţiei, cu împuternicire depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, susţinerile acestora fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 11 iulie 2024. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 17 septembrie 2024 şi, ulterior, pentru acelaşi motiv, la data de 15 octombrie 2024 şi, respectiv, la data de 7 noiembrie 2024, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 33.184/299/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Luminiţa Şuţoiu, în calitate de reprezentant legal al minorei Kristine Sara Şuţoiu, de Şchiopu Graţiela, în calitate de reprezentant legal al minorei Karla Şchiopu, şi de David Truşcă, în calitate de reprezentant legal al minorelor Alysa Ilona Truşcă şi Melisa Anne Truşcă, într-o cauză de contencios administrativ prin care reclamantele solicită, în numele copiilor lor minori, elevi înscrişi la o unitate de învăţământ preuniversitar particulară, acordarea burselor de performanţă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 instituie o discriminare, deoarece elevii înscrişi într-o unitate de învăţământ preuniversitar particular sunt excluşi de la acordarea burselor de performanţă, fără ca această diferenţă de tratament faţă de elevii înscrişi în învăţământul de stat să se justifice în mod obiectiv şi rezonabil. Această situaţie contravine atât prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cât şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia nediscriminării (Hotărârea din 18 februarie 1991, pronunţată în Cauza Fredin împotriva Suediei, Hotărârea din 23 iunie 1993, pronunţată în Cauza Hoffman împotriva Austriei, Hotărârea din 28 septembrie 1995, pronunţată în Cauza Spadea şi Scalambrino împotriva Italiei, Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit).
    6. În speţă, cei 4 minori reprezentaţi legal prin părinţii lor au obţinut premii la concursuri şcolare organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (concursuri/competiţii cu caracter sportiv şi cultural-artistice), însă, întrucât nu sunt elevii unei şcoli de stat, în temeiul textului de lege criticat, le-a fost refuzată acordarea bursei de performanţă.
    7. Or, se susţine că forma de învăţământ nu trebuie să afecteze recompensarea copilului într-un domeniu. În caz contrar, se creează o obligaţie implicită de a refuza urmarea cursurilor la o şcoală particulară sau refuzul de a recunoaşte abilităţile şi performanţele copilului care urmează o astfel de şcoală.
    8. Se indică, în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate, punctul de vedere formulat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) asupra acestei probleme de drept, emis la solicitarea uneia dintre autoarele excepţiei. Prin Hotărârea nr. 176/2018, CNCD a constatat existenţa unui tratament mai puţin favorabil aplicabil elevilor din învăţământul privat acreditat faţă de tratamentul aplicabil elevilor care urmează cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, tratamentul diferit, generat de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, având drept criteriu de diferenţiere pentru acordarea bursei de performanţă tipul de unitate şcolară (privat/de stat) la care este înscris elevul.
    9. Se consideră că prin refuzul instituţiei publice competente (în speţă, Primăria Sectorului 3 Bucureşti) de a acorda bursele de performanţă au fost încălcate drepturi fundamentale, diferenţierea copiilor în funcţie de şcoala la care studiază fiind un criteriu care încalcă atât ideea de performanţă, cât şi drepturile legale şi constituţionale ale copilului şi ale oricărui cetăţean român. Prin Legea nr. 18/1990, România a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989, act juridic internaţional care garantează dreptul copiilor de a primi o educaţie care să le permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilor şi a personalităţii lor. Aşadar, se arată că o legislaţie naţională contrară celei europene este inacceptabilă.
    10. Textul de lege criticat instituie o diferenţă de tratament care nu numai că produce un prejudiciu moral copiilor, dar le descurajează performanţa şi îi lipseşte de resursele financiare pentru obţinerea unor rezultate similare în viitor. Mai mult, copilul are nevoie de o ocrotire specială, de o recunoaştere clară a meritelor sale şi de liber acces la orice competiţie/dezbatere/ program cultural artistic, diferenţierea rezultatelor în funcţie de şcoala la care studiază neputând fi o condiţie pentru recompensarea sa în domeniul în care acesta excelează.
    11. Copiii aflaţi în situaţia de discriminare reclamată în cauză, pe lângă şcoala la care urmează cursurile obligatorii, frecventează şi cursurile unei şcoli de muzică şi/sau practică un sport de performanţă, participând la aceleaşi competiţii/ concursuri la care participă şi elevi ai şcolilor din învăţământul de stat. Întrucât în discuţie nu este bursa de studiu şi nici participarea la alte concursuri decât cele pentru care se acordă bursele de performanţă menţionate în Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.576/2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, autorii excepţiei consideră că se creează un real prejudiciu şi se aduce atingere drepturilor copiilor de a beneficia de bursa de performanţă acordată celor care excelează într-un anumit domeniu.
    12. În plus, datorită criteriului referitor la forma de învăţământ impus de textul de lege criticat pentru acordarea bursei de performanţă, apar situaţii în mod evident inechitabile, în care copilul care a obţinut premiul I nu primeşte bursa de performanţă, aceasta fiind în schimb acordată copiilor care au obţinut la acelaşi concurs premiul II sau III, pentru simplul motiv că aceştia din urmă sunt înscrişi la o şcoală de stat (aşa cum este cazul în speţă).
    13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Regimul juridic diferit dintre sistemul public şi privat de învăţământ, în materia acordării burselor de performanţă, reprezintă o discriminare în sensul art. 16 din Constituţie. Bursele de performanţă au ca scop promovarea şi răsplătirea unui efort suplimentar din partea elevilor, iar acest scop prezintă interes pentru întreaga societate, indiferent de forma de învăţământ din care provin aceşti elevi. Performanţa elevilor din şcolile private este de interes public şi trebuie răsplătită în aceleaşi condiţii ca performanţa realizată de elevii încadraţi în sistemul public de învăţământ.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă dispoziţiile art. 82 alin. (1) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. Aceste prevederi au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 38/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 21 ianuarie 2019, fără a se modifica soluţia de principiu iniţial reglementată, iar în prezent acestea sunt abrogate prin art. 250 alin. (1) lit. a) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023. Până la abrogarea expresă a dispoziţiilor legale criticate, legiuitorul a mai intervenit asupra acestora prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 26 mai 2022, în sensul că a introdus, sub forma art. 82 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2011, o excepţie de la aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din aceeaşi lege, excepţie potrivit căreia de bursa de performanţă pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular, răspunzând astfel criticilor autorilor excepţiei formulate în prezenta cauză.
    18. În aplicarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia Curtea Constituţională analizează constituţionalitatea unor dispoziţii legale chiar şi după ieşirea lor din vigoare, dacă acestea continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va examina dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 în redactarea iniţială, vizată de autorii excepţiei, şi anume anterior modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022. Textul legal criticat are următorul conţinut normativ: „(1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.“
    19. Normele de referinţă invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate, excepţia urmând să fie admisă pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
    21. Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că principiul egalităţii în drepturi, garantat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55).
    22. Curtea a stabilit că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite. Curtea a reţinut constant că nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului mai sus menţionat. Potrivit jurisprudenţei sale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, remediul constituţional al privilegiului nejustificat acordat nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului în discuţie (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23).
    23. În cauza de faţă, autorii excepţiei reclamă tratamentul discriminatoriu generat cu privire la bursa de performanţă, care, potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, se acordă exclusiv elevilor înscrişi la o unitate de învăţământ de stat, elevilor din învăţământul particular fiindu-le refuzat acest drept pe criteriul apartenenţei la o altă formă de învăţământ decât cea de stat.
    24. Curtea reţine că dreptul elevilor la acordarea unei burse de performanţă din partea statului român, dacă îndeplinesc anumite condiţii stabilite de lege, nu este, în sine, un drept fundamental, garantat în mod distinct în Constituţie. Art. 32 din aceasta, dedicat dreptului la învăţătură, stabileşte la alin. (4), în considerarea faptului că învăţământul general este obligatoriu, iar cel de stat este gratuit, obligaţia generală a statului de a acorda burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, legiuitorul ordinar urmând a stabili condiţiile concrete în acest sens. Or, nu se poate considera că bursa de performanţă are un caracter social în sensul prevăzut de art. 32 alin. (4) din Constituţie.
    25. Cu toate acestea, instituirea bursei de performanţă nu poate fi disociată de dreptul fundamental la educaţie privit în sens larg şi garantat de acelaşi art. 32 din Constituţie şi nici de planul educaţional complex pe care statul este obligat să îl elaboreze şi să îl implementeze în aplicarea normei constituţionale menţionate. Totodată, dat fiind scopul său, stabilirea prin lege a bursei de performanţă se încadrează în setul de măsuri pe care statul este obligat să le adopte prin prisma art. 49 alin. (1) din Constituţie, referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor, şi face parte, totodată, din acele modalităţi specifice prin care statul poate asigura libera dezvoltare a personalităţii umane, valoare supremă garantată de art. 1 alin. (3) din Constituţie. Recompensarea performanţelor obţinute de copiii şi tinerii români în diferite domenii de studiu şi activitate - ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau tehnologice - reprezintă o măsură concretă prin care statul recunoaşte, încurajează şi susţine dreptul copiilor şi tinerilor la educaţie şi la libera dezvoltare a personalităţii umane şi este, totodată, o măsură aptă să asigure atingerea unui nivel cât mai înalt de educaţie şi dezvoltare a societăţii româneşti în general.
    26. În sensul celor antemenţionate, Curtea observă că legiuitorul a stabilit, prin art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 1/2011, că statul acordă nu doar burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii defavorizate, precum şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii, ci şi premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studenţilor cu performanţe şcolare şi universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive. Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă în mod evident că intenţia legiuitorului de a acorda premii şi burse elevilor şi studenţilor vizează două paliere/criterii distincte: 1) obţinerea performanţelor şcolare şi universitare şi 2) obţinerea rezultatelor remarcabile în diferite activităţi culturale şi sportive, care se integrează în procesul complex de educaţie şi formare profesională.
    27. Bursa de performanţă nu este definită în cuprinsul Legii nr. 1/2011, însă, în aplicarea prevederilor acestei legi, prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.576/2011 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 1 noiembrie 2011, în prezent abrogat) au fost aprobate Criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat. Potrivit art. 1-3 din anexa la acest ordin, bursele stabilite de Legea nr. 1/2011 se concretizează în burse de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social şi reprezintă o formă de sprijin material, vizând atât protecţia socială, cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină, şi sunt acordate, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, şi anume din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar.
    28. Potrivit art. 6 din Criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, bursa de performanţă se acorda elevilor care se încadrau în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: a) au obţinut locurile I, II sau III la etapele naţionale ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare naţionale organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS); b) s-au calificat în loturile de pregătire organizate de MECTS pentru competiţiile internaţionale; c) au obţinut locurile I, II sau III la etapele naţionale ale competiţiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-ştiinţific, de nivel naţional, organizate de MECTS.
    29. Cu referire la bursele de merit şi bursele de studiu, art. 7 din criteriile mai sus menţionate preciza în mod expres că acestea se acordau elevilor de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, în funcţie de rezultatele obţinute la învăţătură, iar, potrivit art. 11, bursele de ajutor social se acordau elevilor, la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali.
    30. Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 12 din Legea nr. 1/2011 şi a celor din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.576/2011, mai sus indicate, transpare voinţa legiuitorului de a recompensa, prin instituirea bursei de performanţă, rezultatele deosebite obţinute de elevi în cadrul competiţiilor naţionale şi internaţionale, independent şi indiferent de orice altă condiţie legată de modul de finanţare a formei de învăţământ. Aşadar, obţinerea de către copii şi tineri a unor rezultate performante în cadrul unor competiţii naţionale sau internaţionale organizate de ministerul de resort în diferite domenii de studiu sau activitate culturală, sportivă, artistică sau tehnico-ştiinţifică este singura condiţie pentru acordarea bursei de performanţă.
    31. Potrivit art. 32 alin. (5) din Constituţie, „Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii“, iar în aplicarea acestei norme fundamentale art. 22 din Legea nr. 1/2011 stabileşte că beneficiarii primari ai procesului educaţional preuniversitar sunt elevii din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, sistem constituit „din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate“.
    32. Curtea reţine din cele referite mai sus că nici Constituţia şi nici Legea nr. 1/2011 nu operează niciun fel de distincţie între învăţământul de stat şi cel particular sau confesional din perspectiva accesului la dreptul la educaţie (art. 32) şi la protecţia copiilor şi a tinerilor (art. 49), criteriul utilizat de textul de lege criticat în prezenta cauză, şi anume cel al apartenenţei elevilor la o anumită formă de învăţământ - cea de stat -, pentru acordarea bursei de performanţă fiind astfel contrar normelor fundamentale anterior invocate. Acest criteriu creează o discriminare a elevilor aparţinând învăţământului particular şi confesional acreditat în raport cu cei înscrişi în învăţământul de stat şi nu poate fi justificat în mod obiectiv şi raţional, neexistând nicio legătură cu scopul pentru care această bursă a fost instituită, scop reprezentat, pe de o parte, de recompensarea financiară a rezultatelor deosebite deja obţinute în domeniile enumerate de lege şi, pe de altă parte, de încurajarea copiilor şi tinerilor să se pregătească, să participe la viitoare competiţii sau concursuri de profil şi să atingă performanţa.
    33. Cât priveşte situaţia din dosar, Curtea reţine că în speţă este vorba despre 4 elevi înscrişi în învăţământul particular, care au participat la concursuri organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, obţinând rezultate care le-ar fi permis, teoretic, acordarea bursei de performanţă, solicitare respinsă însă de autorităţile competente, cu indicarea ca temei de drept a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011. În acest sens, Curtea reţine că, în virtutea acestor prevederi, care utilizează sintagma „de stat“ cu privire la bursele de performanţă, bursele de merit, bursele de studiu şi la bursele de ajutor social de care beneficiază lunar elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, toate actele infralegale subsecvente emise de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru detalierea aspectelor legate de acordarea acestor burse se adresează, inevitabil, exclusiv învăţământului de stat, aşa cum este şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.576/2011 (aplicabil în speţă), fără a exista însă vreo reglementare normativă infralegală referitoare la concursurile organizate de acest minister prin care să fie exclus/exclusă în mod expres accesul/participarea copiilor înscrişi în învăţământul privat sau confesional. Cu alte cuvinte, nu există o reglementare expresă care să interzică participarea elevilor înscrişi în învăţământul privat acreditat la concursurile organizate/recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale, însă, dacă aceştia participă şi obţin rezultate remarcabile, nu primesc bursa de performanţă.
    34. O atare excludere explicită ar fi fost, de altfel, incompatibilă cu prevederile art. 57 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 1/2011, care, în legătură cu sprijinul acordat de stat pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte, nu distinge între formele de învăţământ: „(1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte atât în unităţi de învăţământ, cât şi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. […] (4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.“ Textul redat nu face nicio distincţie cu privire la forma de învăţământ la care ar trebui să fie înscrişi copiii/tinerii capabili de performanţe înalte, aceştia având astfel vocaţia generală să se înscrie la competiţiile şcolare organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale special în scopul sprijinirii lor, şi care pot obţine în acest context burse sau alte forme de sprijin financiar.
    35. În ceea ce priveşte finanţarea educaţiei naţionale, Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 1/2011 stabilesc că anual se alocă din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.
    36. Destinatarii surselor de finanţare sunt stabiliţi la art. 9 alin. (2) - (5) din aceeaşi lege, astfel: „(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul de stat, pentru antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul particular şi cel confesional, acreditate, precum şi pentru elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi cel confesional, acreditate. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional, liceal particular şi cel confesional, acreditate. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, după caz, după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale. (3) Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege. (4) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare. (5) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul «resursa financiară urmează elevul», în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).“
    37. Curtea conchide, din analiza normelor mai sus redate, că statul stabileşte un cost anual pentru fiecare elev - inclusiv pentru cei din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional -, singura condiţie pentru a beneficia de această sursă de finanţare fiind ca unitatea de învăţământ să fie acreditată şi evaluată periodic, iar elevul să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu, adică să fie în clasa a X-a inclusiv (art. 16 din Legea nr. 1/2011).
    38. Singura distincţie cu privire la sursa de finanţare rezultă din anexa la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.577/2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a centrelor de excelenţă (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 2 noiembrie 2011, în prezent abrogat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.562/2020 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene de excelenţă/ Centrului Municipiului Bucureşti de Excelenţă), care prevedea, la art. 19 alin. (1), că întreaga activitate referitoare la pregătirea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte, precum şi procurarea bazei materiale erau finanţate potrivit legislaţiei în vigoare privind învăţământul preuniversitar de stat. Această dispoziţie nu poate echivala, însă, cu excluderea învăţământului particular şi a celui confesional de la finanţarea publică, ci, dimpotrivă, are semnificaţia aplicării mutatis mutandis a legislaţiei incidente învăţământului public şi cu privire la cel particular şi confesional, doar în această interpretare putând fi respectate prevederile art. 9 alin. (2)-(5) din Legea nr. 1/2011, anterior redate. În acest sens, este de menţionat că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, adoptată în considerarea Legii nr. 1/2011 (în prezent abrogată), acest minister îşi exercită misiunea de a proiecta, fundamenta şi aplica strategiile naţionale în domeniul educaţiei inclusiv faţă de şcolile particulare şi confesionale, fără nicio diferenţiere între aceste forme de învăţământ şi cea de stat.
    39. Prin urmare, Curtea constată că sistemul de finanţare a învăţământului obligatoriu, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 1/2011, permite acordarea burselor de performanţă prevăzute de lege de la bugetul de stat, astfel că nici măcar acest argument, al sursei de finanţare, nu poate justifica eliminarea copiilor şi tinerilor înscrişi în învăţământul particular şi confesional care au obţinut performanţe înalte de la beneficiul lunar al bursei de performanţă.
    40. Sistemul naţional de învăţământ este unul integrat, aşa cum rezultă din Constituţie şi din Legea nr. 1/2011, cuprinzând unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale. Performanţa pe care statul urmăreşte să o recompenseze şi să o încurajeze vizează copiii şi tinerii integraţi în sistemul naţional de învăţământ, fără distincţie în funcţie de forma de învăţământ la care aceştia sunt înscrişi. Desigur că sursa de finanţare a bursei legale de performanţă nu poate fi decât una publică, de la bugetul de stat, fiind vorba despre reglementarea şi organizarea etatică a unor activităţi integrate, la rândul lor, în procesul educaţional şi de învăţământ, însă acest aspect nu trebuie să ducă la o discriminare a copiilor şi a tinerilor care au obţinut performanţe înalte exclusiv pe criteriul unităţii de învăţământ de stat sau particulare pe care o urmează. Acordarea bursei de performanţă din bugetul de stat inclusiv elevilor din învăţământul particular şi confesional nu elimină posibilitatea ca aceste unităţi de învăţământ să acorde, separat şi în nume propriu, dintr-o proprie sursă de finanţare, alte forme de bonificaţie sau de recompensare ale rezultatelor deosebite obţinute de elevii aparţinând acestor forme de învăţământ, dar astfel de recompense nu ar putea avea decât un caracter facultativ şi suplimentar faţă de bursa legală de performanţă. Totodată, argumentul potrivit căruia elevii înscrişi la o formă de învăţământ particulară nu ar putea beneficia de burse de performanţă întrucât acestea se acordă din bugetele publice, de stat sau locale, în timp ce învăţământul privat se bazează, în principal, pe surse private de finanţare, ar stabili un criteriu suplimentar implicit de discriminare, acela pe considerente de avere a părinţilor/tutorilor legali ai respectivilor elevi, ceea ce ar nesocoti, o dată în plus, normele cuprinse la art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    41. În raport cu acest cadru constituţional şi legal, descris anterior, Curtea constată că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora doar elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, instituie o discriminare a elevilor care nu frecventează cursurile unei unităţi de învăţământ de stat, ci ale unei unităţi de învăţământ particulare sau confesionale autorizate/acreditate, în condiţiile în care aceştia fac parte din aceeaşi categorie a beneficiarilor primari ai procesului educaţional derulat în cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, bucurându-se de aceeaşi protecţie constituţională şi legală. În cazul soluţiei normative criticate, elevii aparţinând unei şcoli particulare sau confesionale, deşi au obţinut rezultatele prevăzute de lege pentru acordarea bursei de performanţă, sunt excluşi implicit - prin menţionarea doar a elevilor înscrişi la o unitate de învăţământ preuniversitar de stat - de la acest beneficiu legal, prin aplicarea unui criteriu nerelevant faţă de scopul urmărit de legiuitor la instituirea acestei măsuri, şi anume criteriul apartenenţei la o anumită formă de învăţământ. Or, pentru atingerea scopului legiuitorului constând în recompensarea efortului depus de copii şi tineri pentru obţinerea unor rezultate remarcabile la diferite competiţii naţionale şi internaţionale recunoscute în mod oficial, criteriul determinant/esenţial în acordarea bursei de performanţă este însăşi atingerea performanţei în sine, adică obţinerea rezultatului prescris de lege, fără a avea vreo relevanţă forma de învăţământ pe care o urmează respectivii elevi.
    42. Prin urmare, discriminarea generată prin sintagma „de stat“ din cuprinsul textului legal criticat nu se poate justifica prin raţiuni obiective şi rezonabile prin prisma scopului urmărit, fiind astfel contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie. Chiar dacă nu reprezintă în sine un drept fundamental distinct, bursa de performanţă are natura unei măsuri legale prin care legiuitorul a ales să materializeze obligaţia sa constituţională, impusă de art. 32 referitoare la dreptul la învăţătură şi de art. 49 alin. (1) privind regimul special de protecţie şi asistenţă a copiilor şi a tinerilor, de a sprijini copiii şi tinerii care obţin rezultate remarcabile în diferite activităţi şcolare, culturale, sportive sau tehnico-ştiinţifice şi de a le asigura accesul la un proces educaţional cât mai performant. Or, atât timp cât reglementează o anumită măsură în cadrul marjei sale de apreciere pentru implementarea politicii din domeniul educaţiei, legiuitorul trebuie să fie imparţial şi echitabil, în sensul că această măsură trebuie să îi vizeze pe toţi beneficiarii primari ai procesului educaţional care se află în situaţii identice sau comparabile. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la activitatea de legiferare, când în discuţie nu este un drept fundamental, ci un beneficiu legal, legiuitorul este suveran atât cu privire la instituirea lui în sine, în considerarea unor circumstanţe specifice, cât şi asupra modalităţilor şi condiţiilor de exercitare ale acelui beneficiu, însă este limitat de respectarea normelor şi principiilor fundamentale, în cazul de faţă în discuţie fiind principiul constituţional al egalităţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 362 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 24 august 2023, paragraful 22).
    43. Cât priveşte noua lege a învăţământului preuniversitar - Legea nr. 198/2023 -, Curtea reţine că aceasta recalifică sistemul de burse, iar bursa de performanţă nu se mai regăseşte în aceiaşi termeni. Noul act normativ în materie instituie două tipuri de burse cu rol asemănător celei de performanţă, dar pe criterii diferite: bursa de merit şi bursa de excelenţă olimpică (I şi II).
    44. Astfel, art. 108 alin. (4), (16) şi (18) din Legea nr. 198/2023 redefineşte bursa de merit ca „o formă de stimulare a performanţei elevilor“, aceasta acordându-se, în general, pentru performanţe şcolare, adică elevilor cu nota 10 la purtare şi medii mai mari sau egale cu 9,50, celor care obţin premii la etapele judeţene sau naţionale pentru olimpiade şcolare naţionale sau extraşcolare, elevilor care fac parte din loturile restrânse de pregătire pentru participarea la olimpiadele internaţionale, precum şi elevilor care au obţinut medalii de aur la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice, aceste elemente fiind detaliate în Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.238/2023 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 12 septembrie 2023.
    45. Totodată, art. 108 alin. (11) din Legea nr. 198/2023 instituie bursa de excelenţă olimpică I (de nivel internaţional) şi II (de nivel naţional), care se acordă pentru stimularea excelenţei, astfel: a) bursa de excelenţă olimpică I se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II, III şi menţiune, la olimpiadele şcolare internaţionale, respectiv campionatele sportive şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Bursele de excelenţă olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar; b) bursa de excelenţă olimpică II se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II şi III la olimpiadele şcolare naţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei. Bursele de excelenţă olimpică II se acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar.
    46. Comparativ cu legea anterioară în materie, Curtea observă, aşadar, că în prezent legiuitorul a recalificat fosta bursă de performanţă, transformând-o, în funcţie de nivelul performanţelor atinse, în bursa de merit şi bursa de excelenţă, ultima impunând un standard mult mai ridicat al rezultatelor obţinute.
    47. În ceea ce priveşte bursa de merit, în privinţa căreia legiuitorul a stabilit la art. 108 alin. (3), cu titlu de excepţie, un cuantum de 450 lei/lună pentru anul şcolar 2023-2024 (regula fiind a stabilirii prin ordin al ministrului educaţiei), acesteia i se aplică dispoziţiile de principiu ale art. 108 alin. (1), potrivit cărora se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu.
    48. Cu privire la bursa de excelenţă (olimpică I şi II), art. 108 alin. (15) din Legea nr. 198/2023 instituie o excepţie, în sensul că de aceasta beneficiază şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional. De altfel, o exceptare similară, dar referitoare doar la învăţământul particular, nu şi la cel confesional, era deja instituită cu referire la fosta bursă de performanţă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene, care a introdus în acest sens la art. 82 din Legea nr. 1/2011 un nou alineat, alin. (1^3). Reglementările anterior amintite demonstrează faptul că însuşi legiuitorul a realizat caracterul discriminatoriu al prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 - criticate în prezenta cauză - şi a intervenit, treptat, în sensul eliminării viciului de neconstituţionalitate.
    49. În final, Curtea subliniază că dreptul constituţional la învăţătură şi la educaţie implică în mod obligatoriu responsabilitatea statului de a asigura modalităţile de acces şi facilităţile prin care acest drept se realizează. În acest sens, Constituţia enumeră la art. 32 alin. (5) formele prin care se desfăşoară învăţământul, şi anume în unităţi de stat, particulare şi confesionale, ceea ce înseamnă că partenerii statului în realizarea acestui serviciu de interes public sunt prestatorii de servicii educaţionale care aparţin mediului public, privat şi confesional, cu toţii contribuind, în egală măsură şi în modalităţi specifice, la realizarea procesului educaţional. În acest context, a elimina o categorie de elevi de la beneficiul bursei de performanţă pe motiv că aceştia aparţin unei alte categorii de parteneri decât celei din mediul public echivalează cu negarea parţială de către stat a obligaţiei sale constituţionale şi cu o vădită discriminare, care nu se poate justifica din punct de vedere obiectiv şi raţional.
    50. Întrucât Legea nr. 1/2011 nu mai este în prezent în vigoare, nu se mai poate vorbi despre obligaţia prevăzută de art. 147 alin. (1) din Constituţie în sarcina Parlamentului de a pune de acord textul constatat ca fiind neconstituţional cu decizia Curţii Constituţionale. Remediul, în cazul de faţă, pentru eliminarea discriminării generate de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022, şi respectarea principiului egalităţii şi al nediscriminării constă în acordarea bursei de performanţă tuturor beneficiarilor primari ai procesului educaţional care se află în situaţii identice sau comparabile cu cea în care prezenta excepţie a fost ridicată şi care au formulat acţiuni în instanţă în acest sens şi nu au obţinut încă hotărâri judecătoreşti definitive. Desigur, în ceea ce îi priveşte pe chiar autorii excepţiei, prezenta decizie constituie motiv de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care hotărârea judecătorească a devenit definitivă după sesizarea Curţii Constituţionale.
    51. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luminiţa Şuţoiu, în calitate de reprezentant legal al minorei Kristine Sara Şuţoiu, de Şchiopu Graţiela, în calitate de reprezentant legal al minorei Karla Şchiopu, şi de David Truşcă, în calitate de reprezentant legal al minorelor Alysa Ilona Truşcă şi Melisa Anne Truşcă, în Dosarul nr. 33.184/299/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „de stat“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, anterior modificării prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene, este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"