Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi în Dosarul nr. 2.410/30/2017* al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 909D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Magistratul-asistent învederează că citaţia emisă pentru autoarea excepţiei s-a întors cu menţiunea „Destinatar decedat“. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, precizează că expropriatul nemulţumit de valoarea stabilită de expertul evaluator o poate contesta în faţa instanţei judecătoreşti, în cadrul procesului, urmând ca valoarea imobilului expropriat să fie stabilită de către un expert judiciar, dar şi cu participarea unui expert pe care partea îl poate alege. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.410/30/2017*, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de stabilire a unei despăgubiri juste pentru anumite terenuri care au fost expropriate în vederea construirii autostrăzii Lugoj-Deva. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, cu privire la prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 255/2011, că sunt neconstituţionale ca urmare a faptului că evaluarea se face de către un expert evaluator, care însă este ales doar de către expropriator, fără participarea expropriatului la alegerea acestuia, prin aceasta încălcându-se prevederile art. 44 alin. (6) din Constituţie. Cu privire la prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, se susţine că acestea sunt neconstituţionale întrucât valoarea despăgubirilor pentru terenurile expropriate a fost stabilită la nivelul valorilor din expertizele întocmite pentru camerele notarilor publici, cu toate că există o diferenţă substanţială şi esenţială în sensul că, în timp ce vânzările notariale sunt înstrăinări benevole, exproprierea este o înstrăinare forţată, ceea ce impune ca evaluarea să confere un plus de valoare terenului expropriat. Referitor la prevederile art. 11 alin. (9) din aceeaşi lege, autoarea excepţiei consideră că sunt neconstituţionale deoarece evaluarea terenurilor expropriate se efectuează sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, care nu este parte în procedura de expropriere, precum şi ca urmare a faptului că persoanele expropriate nu sunt implicate. Se susţine, în concluzie, că modalitatea în care legiuitorul a reglementat stabilirea valorii despăgubirilor încalcă prevederile art. 44 alin. (3) şi (6) din Constituţie. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, în redactarea de la data exproprierii, adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, având următorul conţinut normativ: - Art. 11 alin. (7)-(9): "(7) Înainte de data începerii activităţii comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăţilor imobiliare, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosinţă.(8) Raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.(9) Raportul de evaluare se întocmeşte sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.“" 10. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 44 alin. (3) privind condiţiile în care se poate realiza exproprierea şi art. 44 alin. (6) privind stabilirea despăgubirilor cuvenite pentru expropriere. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nici celor ale art. 44 alin. (6) care prevăd că despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. 12. În acest sens, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Legea nr. 255/2010 instituie o procedură menită să asigure cadrul legal adecvat operaţiunilor de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor, ca măsuri necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012, Decizia nr. 419 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2023, paragraful 18). 13. De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că prevederile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, şi anume de a fi dreaptă şi prealabilă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului. Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obţinând în acest fel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. În cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită şi contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispoziţiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanţa de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, care dispune că expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 şi 18). 14. Procedura stabilirii despăgubirilor cuvenite proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate se desfăşoară, aşadar, în două etape: o primă etapă la nivel administrativ, care debutează cu hotărârea Guvernului sau, după caz, a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin care se aprobă, printre altele, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, precum şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile; cea de-a doua etapă se desfăşoară în faţa instanţelor judecătoreşti. 15. Textele de lege criticate în cauza de faţă vizează etapa administrativă, în cadrul căreia, în vederea realizării obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, legea prevede că după aprobarea, prin hotărârea mai sus referită, a indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor, expropriatorul are obligaţia consemnării despăgubirilor la dispoziţia proprietarilor (art. 7 din Legea nr. 255/2010), autoarea excepţiei fiind nemulţumită de modalitatea în care sunt desemnaţi experţii care evaluează imobilele supuse exproprierii. 16. În motivarea excepţiei se face abstracţie însă de dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, mai sus amintit, care statuează că, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. Decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat. 17. Interesele proprietarilor sunt apărate ulterior şi prin intermediul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 255/2010, care reglementează etapa judiciară a acordării despăgubirilor. Astfel, potrivit alin. (2) al articolului menţionat, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii fixate pe cale administrativă se poate adresa instanţei judecătoreşti competente. Prin Decizia nr. 14 din 8 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 11 iunie 2019, referitoare la examinarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat că instanţa de judecată este competentă să soluţioneze nu numai contestaţia formulată împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, ci şi acţiunea prin care expropriatul contestă despăgubirile estimate şi solicită atât stabilirea acestora de către instanţă, cât şi obligarea expropriatorului la plată, ulterior emiterii deciziei de expropriere şi consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în cazul lipsei nejustificate a acestei hotărâri. 18. Autoarea prezentei excepţii critică faptul că, în etapa administrativă, expertul evaluator este ales doar de către expropriator, fără ca proprietarul expropriat să participe la alegerea acestuia. Această împrejurare nu este de natură să aducă atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (6) din Constituţie, de vreme ce în etapa judiciară proprietarul expropriat dispune de o asemenea posibilitate având în vedere că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 255/2010, pentru soluţionarea cauzei, instanţa va constitui o comisie de experţi compusă dintr-un expert numit de instanţă, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. 19. O altă critică formulată de autoarea excepţiei vizează faptul că, în etapa administrativă, valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate este stabilită la nivelul valorilor din expertizele întocmite pentru camerele notarilor publici - astfel cum prevede art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010 - care sunt inferioare valorii reale a bunurilor. Faţă de această critică, Curtea reţine că etapa judiciară, ulterioară celei administrative, a fost concepută de legiuitor cu finalitatea de a asigura garanţii puternice şi suficiente pentru apărarea dreptului de proprietate în cursul procedurii exproprierii, în sensul compensării depline a pierderii suferite ca urmare a exproprierii. Astfel, pe lângă modalitatea diferită de desemnare a experţilor evaluatori, care dă satisfacţie şi proprietarilor expropriaţi, o deosebire esenţială rezultă din prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, prevederi care au fost interpretate extensiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 20. Astfel, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021, instanţa supremă a statuat că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, potrivit cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia“. 21. Prin hotărârea prealabilă menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dezlegat - cu valoare de principiu şi forţă obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti, precum şi pentru orice subiect de drept - problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, corelat cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 care reprezintă legea generală în materia exproprierii. 22. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a observat (paragrafele 128-132 din decizia citată) că reperul expertizelor întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici este utilizat, într-adevăr, în etapa administrativă a procedurii de expropriere, condusă de către expropriator, pentru evaluarea imobilului expropriat, dar această evaluare a proprietăţilor imobiliare prin raportare la grila notarială este una estimativă, realizată în termeni generali, care ţin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate şi categoria de folosinţă, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcţie de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanşată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanţa are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulaţie a bunului şi acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicţională, declanşată de expropriatul nemulţumit, prin formularea contestaţiei puse la îndemâna sa de dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 255/2010 (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragrafele 24-35). 23. În acest cadru normativ, criticile formulate în motivarea prezentei excepţii prin raportare la art. 44 alin. (3) şi (6) din Constituţie nu pot fi reţinute, existând suficiente garanţii pentru ca proprietarul expropriat să beneficieze de o despăgubire justă, care să reflecte valoarea reală a imobilului supus exproprierii. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi în Dosarul nr. 2.410/30/2017* al Curţii de Apel Timişoara – Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
