Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Liviu Nicolae Dragnea în Dosarul nr. 7.249/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 371D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate doamna avocat Flavia Teodosiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Florentina Gabriela Barbir, mandatarul acesteia, domnul Gabriel Dănuţ Barbir. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent-şef învederează faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, apreciind că textul criticat este neconstituţional în măsura în care se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Colegiului de conducere al acestei instanţe de a stabili numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători se îndeplineşte, în toate cazurile, la începutul fiecărui an, chiar şi atunci când survine o modificare legislativă cu aplicare imediată. Se subliniază că art. 32 din Legea nr. 304/2004 a fost modificat în cursul anului 2018 prin Legea nr. 207/2018, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ales să aplice în mod selectiv prevederile noii legi. În aceste condiţii, se arată că în materie penală legea este de imediată aplicare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi avea obligaţia de a trage la sorţi componenţa completurilor de 5 judecători în cursul lunii iulie 2018, a înţeles să o amâne până la 1 ianuarie 2019. Chiar dacă prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 au fost soluţionate anumite aspecte comune cauzei analizate referitoare la obligaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a trage la sorţi compunerea completului imediat ce Legea nr. 207/2018 a intrat în vigoare, se apreciază că şi în condiţiile date este necesară admiterea prezentei excepţii de neconstituţionalitate pentru ca textul criticat să se aplice imediat, şi nu de la începutul anului următor intrării în vigoare a noii legi. 5. Având cuvântul, domnul Gabriel Dănuţ Barbir apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi solicită admiterea acesteia. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care a fost soluţionat un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 4.827 din 23 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.249/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Liviu Nicolae Dragnea într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 137 din 8 noiembrie 2018 prin care s-a aprobat efectuarea tragerilor la sorţi pentru desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători pentru anul 2018. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Colegiului de conducere al acestei instanţe de a stabili numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători se îndeplineşte, în toate cazurile, „la începutul fiecărui an“, chiar şi atunci când survine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat, temporal, pe parcursul anului, şi nu la începutul sau sfârşitul acestuia. 9. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avea obligaţia de a aproba compunerea completurilor de judecată în raport cu noile modificări, începând cu data de 23 iulie 2018, când legea a intrat în vigoare, având în vedere că nu sunt prevăzute norme tranzitorii, ceea ce le face aplicabile de îndată, cel puţin în materie penală. Or, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, a hotărât să aplice selectiv prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004, contrar prevederilor legale, conformându-se prescripţiilor legii doar în privinţa compunerii completurilor de judecată competente să judece contestaţii. În consecinţă, refuzul instanţei supreme de a aplica legea în privinţa compunerii completurilor de 5 judecători, asemenea completurilor competente să judece contestaţii, a dus la situaţia în care aceste completuri să fie compuse în afara normelor constituţionale şi a regulilor stabilite de legiuitor. Instanţele judecătoreşti nu pot stabili ele însele regulile de organizare a activităţii judiciare propriu-zise, întrucât procedura de judecată este stabilită de legiuitor, iar stabilirea compunerii completurilor de judecată este parte a procedurii de judecată. 10. Drept urmare, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, cu de la sine putere, să aplice selectiv prevederile Legii nr. 304/2004, după modificarea acesteia prin Legea nr. 207/2018, a anihilat rolul constituţional al puterii legislative şi a încălcat drepturile şi libertăţile tuturor persoanelor care au fost şi vor fi judecate de completuri de 5 judecători, inclusiv dreptul de acces la o instanţă independentă şi imparţială, stabilită prin lege, precum şi dreptul la un proces echitabil. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile reprezentanţilor părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, care au următorul cuprins: „(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.“ 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de faptul că la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-a procedat la compunerea completurilor de 5 judecători potrivit Legii nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, şi se apreciază că această conduită se datorează caracterului lipsit de claritate, precizie şi previzibilitate al legii. 18. Problemele de drept constituţional ridicate, privitoare la conduita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de contestare a autorităţii Parlamentului de unică autoritate legiuitoare cu referire la modul de compunere a completurilor de 5 judecători, au format obiectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 29 noiembrie 2018, pronunţată ca urmare a soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională. 19. Astfel, prin decizia antereferită, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013. Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018. 20. Prin aceeaşi decizie, paragraful 153, Curtea Constituţională a statuat că, începând cu luna septembrie a anului 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 în urma adoptării unei hotărâri a Colegiului de conducere, „menţinând, astfel, completurile de 5 judecători stabilite prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68 din 22 noiembrie 2017, prin care au fost desemnaţi prin tragere la sorţi numai patru din cei cinci membri. Nu se poate susţine că noua reglementare se aplică numai de la începutul anului 2019, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 207/2018 […]. În acest sens, se observă că textul legal antereferit indică momentul temporal la care se aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători, fără să condiţioneze de acest moment aplicarea în timp a art. 32 alin. (4) din lege, potrivit căruia «Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie». Prin urmare, alin. (4), fiind o normă de procedură ce vizează modul de compunere a completului, este de imediată aplicare şi nu se subsumează în mod exclusiv alineatului (1), normă de organizare judiciară. De aceea, nu era necesară o normă tranzitorie, care să stabilească aplicarea independentă a art. 32 alin. (4) faţă de alin. (1) din lege“. 21. Rezultă că art. 32 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, şi nu art. 32 alin. (1) reglementează chiar situaţia învederată de autorul excepţiei, respectiv aplicarea imediată a Legii nr. 207/2018, chiar în cursul anului 2018, aspect reţinut în decizia antereferită a Curţii Constituţionale. În consecinţă, în urma pronunţării Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018, în cauză se pun probleme de aplicare corectă a alin. (1) şi (4) ale art. 32 din Legea nr. 304/2004, acest ultim text lămurind faptul că şi pentru anul în curs trebuie formate noi completuri de 5 judecători, prin tragere la sorţi. De altfel, acest lucru s-a şi întâmplat după decizia antereferită a Curţii Constituţionale. 22. Celelalte aspecte criticate, raportate la art. 16 alin. (2), art. 124 şi art. 126 din Constituţie, nu se constituie în veritabile critici de neconstituţionalitate privind conţinutul normei juridice, ci vizează conduita unei autorităţi publice care a contestat autoritatea normativă a legii. Or, aceste aspecte pot forma obiectul unui conflict juridic de natură constituţională, fiind deja soluţionate prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, pronunţată în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie, şi nu al unui control de constituţionalitate a normelor (a se vedea, mutatis mutandis, şi Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 23 februarie 2011, paragraful 8). 23. Prin urmare, Curtea reţine că în cauză se pun, pe de o parte, probleme de aplicare a legii, a căror soluţionare ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, şi, pe de altă parte, probleme ce vizează conduita neconstituţională a autorităţilor publice, fără ca aceasta să rezide din lege, ceea ce excedează contenciosului normelor şi se plasează în sfera conflictelor juridice de natură constituţională. Ca atare, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum şi art. 126 alin. (1) şi art. 146 lit. e) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate ridicată este inadmisibilă. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Liviu Nicolae Dragnea în Dosarul nr. 7.249/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
