Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.236/1/2020
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina │Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Laura-Mihaela│- preşedintele Secţiei I│
│Ivanovici │civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele Secţiei a│
│ │II-a civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Denisa │- preşedintele Secţiei │
│Angelica │de contencios │
│Stănişor │administrativ şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Georgeta │- judecător la Secţia I │
│Stegaru │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I │
│Curelea │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Sorinela │- judecător la Secţia I │
│Alina Macavei│civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia I │
│Truţescu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia I │
│Tăbârcă │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Elisabeta │- judecător la Secţia a │
│Roşu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Maria │- judecător la Secţia a │
│Speranţa │II-a civilă │
│Cornea │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a │
│Florentina │II-a civilă │
│Duminecă │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cosmin Horia │- judecător la Secţia a │
│Mihăianu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Claudia │- judecător la Secţia de│
│Marcela │contencios administrativ│
│Canacheu │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Adrian Remus │- judecător la Secţia de│
│Ghiculescu │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de│
│Liliana Vişan│contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Horaţiu │- judecător la Secţia de│
│Pătraşcu │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Marius Ionel │- judecător la Secţia de│
│Ionescu │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
└─────────────┴────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.236/1/2020, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.316/100/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că: la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, fiind comunicat părţilor, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere la raport. 6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 20 iulie 2020, în Dosarul nr. 2.316/100/2019, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1),alin. (3) lit. d),alin. (4^1) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 5 ani, prevăzută în anexa nr. 1 pct. 5 la Legea-cadru nr. 153/2017 sau a gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare? II. Dispoziţiile legale ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile 8. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) ART. 38 "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (...)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: (...) d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6); (...)(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (...)(8) În situaţia în care, în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie, se păstrează salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradaţie." ART. 39 "(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.(2) În situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă. (...)(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ salarizarea se stabileşte în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit Hotărârii Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4)." 9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 57/2015) ART. 3^4 "(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 2^1 la prezenta ordonanţă de urgenţă, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi aprobate prin hotărâre a Guvernului." 10. Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (H.G. nr. 38/2017) ARTICOL UNIC "(1) Începând cu luna ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, prevăzute în anexa nr. 2^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează în medie cu 15%.(2) Salariile de bază majorate conform alin. (1) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 11. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş la data de 19 noiembrie 2019, cu nr. 2.316/100/2019, reclamantul Sindicatul Liber A, în numele membrilor de sindicat B, C, D şi E, a solicitat obligarea pârâtului Liceul Tehnologic F: a) la calcularea şi plata drepturilor salariale restante, constând în diferenţa dintre drepturile salariale încasate şi drepturile salariale cuvenite, prin acordarea salariului de bază conform art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin acordarea salariilor de bază prevăzute în anexa la H.G. nr. 38/2017, începând cu 1 septembrie 2018, pentru tranşa de vechime în învăţământ 22-25 ani, în favoarea membrilor de sindicat B, C, D şi pentru tranşa de vechime în învăţământ 18-22 ani în favoarea membrului de sindicat E; b) la calcularea şi plata drepturilor salariale restante, constând în diferenţa dintre drepturile salariale încasate şi drepturile salariale cuvenite, prin aplicarea sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 la valoarea salariului de bază, stabilit conform capătului de cerere anterior, începând cu 1 septembrie 2018, pentru toţi membrii de sindicat; c) la actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor calculate conform capetelor de cerere anterioare şi la plata sumelor rezultate; d) la plata dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor băneşti calculate conform capetelor de cerere anterioare, începând cu data de la care se cuvin diferenţele salariale şi până la achitarea integrală a acestora. 12. În motivare, a susţinut că membrii de sindicat reprezentaţi în prezenta cauză sunt angajaţi ai pârâtului în funcţia de profesor, având o vechime de 18 ani, respectiv de 22 ani în această funcţie. 13. Reclamantul a arătat că raportarea pentru stabilirea salariului de bază trebuie să se facă pentru un post similar, astfel cum acesta era în plată la data de 30 iunie 2017, conform H.G. nr. 38/2017. 14. Pornind de la principiile sistemului de salarizare, începând cu 1 septembrie 2017, angajaţii din sistemul de învăţământ trebuie încadraţi pe funcţie, studii, grad didactic, tranşe de vechime în învăţământ din 5 în 5 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă conform Legii-cadru nr. 153/2017. 15. Salariul de bază trebuie însă stabilit conform H.G. nr. 38/2017 pentru o funcţie similară, pe tranşe de vechime în învăţământ din 4 în 4 ani, la care se vor adăuga majorările salariale prevăzute de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 16. Pentru a elimina discriminările salariale din sistemul de învăţământ, legiuitorul a reglementat excepţia prevăzută la art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a prevăzut că, până la aplicarea integrală a acestui act normativ, salariul de bază pentru personalul didactic se stabileşte conform tranşelor de vechime în învăţământ din H.G. nr. 38/2017, care prevede tranşe din 4 în 4 ani, la care se aplică majorările salariale prevăzute de art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 17. A mai susţinut că pârâtul datorează dobânda legală penalizatoare de la data naşterii dreptului la plata diferenţelor salariale şi până la data achitării acestor diferenţe. 18. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 şi H.G. nr. 38/2017. 19. Pârâtul nu a depus întâmpinare. 20. Prin Sentinţa civilă nr. 259 din 11 martie 2020, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. 21. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 are, alături de art. 38 din acelaşi act normativ, natura unei norme tranzitorii menite să reglementeze drepturile salariale ale personalului bugetar între momentul intrării sale în vigoare şi cel al aplicării sale depline. 22. Dacă art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar şi vizează etapele ce trebuie parcurse pentru atingerea nivelului de salarizare prevăzut în anexa la această lege pentru anul 2022, art. 39 din acelaşi act normativ reglementează o ipoteză specială. 23. Astfel, acest din urmă text de lege se aplică numai personalului nou-încadrat, personalului numit/încadrat în aceeaşi instituţie sau autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, respectiv personalului promovat în funcţii sau în grade ori trepte profesionale. 24. Art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are menirea de a extinde aplicabilitatea acestui articol la alte ipoteze, ci de a stabili o modalitate specială, derogatorie de la primele două alineate, de determinare a drepturilor salariale pentru personalul didactic nou-încadrat, încadrat în aceeaşi instituţie într-o funcţie de acelaşi fel sau care a fost promovat în grade profesionale, în etapa de aplicare tranzitorie a legii. Or, niciunul dintre membrii de sindicat reprezentaţi în cauză nu se regăseşte în vreuna dintre aceste ipoteze. 25. Astfel, toţi membrii de sindicat au fost angajaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, aceştia neafirmând că au promovat într-un alt grad profesional. Cu privire la acest aspect, s-a reţinut că, în timp ce promovarea în grade profesionale se referă, în cazul personalului didactic, la grade didactice superioare, gradaţia în materie de salarizare are în vedere strict vechimea. 26. Dispoziţiile art. 38 şi art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevăd o ultraactivitate a vechii legi în ceea ce priveşte gradaţia de vechime, singurele trimiteri fiind la drepturile salariale aflate în plată la data intrării în vigoare a acestei legi, în sensul de cuantum al acestora. 27. De asemenea, art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte strict cuantumul salariului de bază, prevăzând că acesta este cel utilizat la data de 30 iunie 2017, fără a impune alte derogări de la Legea-cadru nr. 153/2017, cum ar fi cele relative la gradaţia de vechime, la care se aplică majorările prevăzute de art. 38 alin. (3) şi (4) din acelaşi act normativ. 28. În plus, aşa cum rezultă din articolul unic al H.G. nr. 38/2017, acest act normativ nu reglementează aspecte precum condiţiile în care se realizează trecerea dintr-o tranşă de vechime în alta, ci strict acordarea unei majorări salariale şi cuantumul salariului de bază prin raportare la această majorare. 29. Faptul că H.G. nr. 38/2017 se referă, în vederea concretizării cuantumului salariului de bază rezultat în urma majorării, la gradaţii de vechime din 4 în 4 ani se explică prin modul reglementare a gradaţiei de vechime în vechea lege de salarizare, care însă nu a mai fost preluat în Legea-cadru nr. 153/2017. 30. Împotriva sentinţei primei instanţe, reclamantul a declarat apel, prin care a solicitat schimbarea sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii. 31. În motivarea căii de atac a susţinut că membrii de sindicat trebuie să beneficieze de stabilirea drepturilor salariale prin utilizarea tranşelor de vechime prevăzute în anexa la H.G. 38/2017, respectiv a tranşelor de vechime din 4 în 4 ani. 32. Raportarea pentru stabilirea salariului de bază trebuie să se facă pentru un post similar, astfel cum acesta era în plată la data de 30 iunie 2017, conform H.G. nr. 38/2017. 33. În acest context, apelantul a subliniat că, începând cu 1 septembrie 2017, angajaţii din sistemul de învăţământ trebuie încadraţi pe funcţie, studii, grad didactic, tranşe de vechime în învăţământ din 5 în 5 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă conform Legii-cadru nr. 153/2017. 34. Salariul trebuie însă stabilit conform H.G. nr. 38/2017 pentru o funcţie similară, pe tranşe de vechime în învăţământ din 4 în 4 ani, la care se vor adăuga majorările salariale prevăzute de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 35. Intimatul nu a depus întâmpinare la cererea de apel. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 36. Asupra admisibilităţii sesizării, instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. 37. În acest sens, a arătat că procesul este în curs de judecată, în ultimă instanţă, întrucât se află pe rolul unei curţi de apel, ca instanţă de ultim grad în materia asigurărilor sociale. 38. Chestiunea de drept invocată este nouă, întrucât practica instanţelor judecătoreşti nu este conturată cu privire la această chestiune. 39. Asupra condiţiei de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, instanţa de sesizare a arătat că Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut că: „Art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de «chestiune de drept». În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare“ (paragraful 37 din Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). 40. Prin raportare la statuările din decizia evocată anterior, sa apreciat că dispoziţiile art. 39 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 38 alin. (1),alin. (3) lit. d),alin. (4^1) şi (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 îndeplinesc această condiţie, având în vedere că, în urma interpretării lor, pot fi deduse două soluţii argumentate cu privire la stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ, încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, şi anume: fie utilizarea gradaţiei de vechime de 5 ani prevăzută în anexa nr. I pct. 5 la Legea-cadru nr. 153/2017, fie utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzută în anexa la H.G. nr. 38/2017. 41. Existând argumente în susţinerea ambelor opinii, există riscul apariţiei unei practici neunitare cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 42. Apelantul a apreciat că, începând cu 1 septembrie 2017, angajaţii din sistemul de învăţământ trebuie încadraţi pe funcţie, studii, grad didactic, tranşe de vechime în învăţământ din 5 în 5 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă conform Legii-cadru nr. 153/2017. 43. Salariul de bază trebuie însă stabilit conform H.G. nr. 38/2017 pentru o funcţie similară, pe tranşe de vechime în învăţământ din 4 în 4 ani, la care se vor adăuga majorările salariale prevăzute de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 44. Pentru a elimina discriminările salariale din sistemul de învăţământ, legiuitorul a reglementat excepţia prevăzută la art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a prevăzut că, până la aplicarea integrală a acestui act normativ, salariul de bază pentru personalul didactic se stabileşte conform tranşelor de vechime în învăţământ din H.G. nr. 38/2017, care prevede tranşe din 4 în 4 ani, la care se aplică majorările salariale prevăzute de art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 45. Intimatul nu a formulat un punct de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 46. Completul de judecată al instanţei de sesizare a apreciat că stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, se face prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzută în anexa la H.G. nr. 38/2017. 47. În fundamentarea acestei opinii s-a arătat că art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 are, alături de art. 38 din acelaşi act normativ, natura unei norme tranzitorii, menite să reglementeze drepturile salariale ale personalului bugetar între momentul intrării în vigoare a acestui act normativ şi cel al aplicării sale depline. 48. Spre deosebire de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 care se referă la salariaţii angajaţi anterior intrării în vigoare a acestei legii, art. 39 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ reglementează o ipoteză specială, respectiv modalitatea de stabilire a salariului pentru personalul nou-încadrat, personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, respectiv a personalului promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale. 49. Art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu extinde aplicabilitatea acestui articolul la alte ipoteze, ci stabileşte o modalitate specială, derogatorie de la alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, de determinare a drepturilor salariale pentru personalul didactic nou-încadrat, încadrat în aceeaşi instituţie într-o funcţie de acelaşi fel sau care a fost promovat în grade profesionale, în etapa de aplicare tranzitorie a legii. 50. Astfel, pentru această categorie de personal, salarizarea nu se stabileşte în raport cu salariul pentru o funcţie similară în plată, ci în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, care reglementează salariile pentru fiecare funcţie didactică din învăţământ, în funcţie de gradul didactic şi gradaţie. 51. Conform expunerii de motive din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2018(O.U.G. nr. 91/2017), motivul pentru care a fost modificat art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 l-a constituit „dificultatea de încadrare a personalului didactic fără studii de specialitate pe funcţii similare, motivat de faptul că acestei categorii de personal i se întrerupe contractul individual de muncă la sfârşitul fiecărui an şcolar“. 52. Drept urmare, în condiţiile în care această categorie de personal este reîncadrată salarial în fiecare an şcolar, fără a exista întotdeauna funcţii similare în plată, legea a prevăzut cuantumul salariului pentru o astfel de funcţie. 53. Este adevărat că în cazul personalului didactic promovarea în grade se referă la promovarea în grade didactice superioare, fiind diferită de vechimea în funcţie sau de gradaţie, care are în vedere vechimea în muncă, conform art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017. Însă, aşa cum s-a arătat anterior, art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede numai nivelul salariului, nu şi ipotezele în care acesta se modifică, conform art. 39 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ. 54. În acest sens, art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă“. 55. Or, dacă funcţia similară în plată implică şi gradaţia identică, respectiv vechimea în muncă similară, în conformitate cu art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se realizează o reîncadrare salarială nu numai la promovarea în funcţie sau în grade ori trepte profesionale, ci şi la modificarea gradaţiei, în condiţiile în care art. 10 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că fiecărei funcţii, grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii. 56. De altfel, această soluţie este expres reglementată în art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, legiuitorul a prevăzut expres că, în ipoteza în care nu există o funcţie similară în plată, salariul se stabileşte şi în raport cu gradaţia de vechime în muncă. 57. Pentru personalul didactic, art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede o modalitate distinctă de aplicare a legii, în sensul că tranşele de acordare a salariului la care ar avea dreptul în 2022 sunt devansate faţă de restul personalului bugetar, acestea urmând a fi acordate începând cu 1 septembrie 2020. 58. Modalitatea de aplicare tranzitorie a Legii-cadru nr. 153/2017 rămâne similară cu cea a întregului personal bugetar, în sensul că, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi 1 septembrie 2020, drepturile salariale ale personalului didactic se acordă prin raportare la modalitatea anterioară de stabilire a salariului, respectiv în funcţie de nivelul prevăzut în H.G. nr. 38/2017, în ipoteza în care a operat o modificare a tranşei de vechime în învăţământ, la care se aplică majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, de câte 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, conform art. 38 alin. (4^1) din acelaşi act normativ. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 59. Curţile de Apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara au comunicat că nu au identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. 60. Curtea de Apel Cluj a comunicat că a identificat practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. 61. Curţile de Apel Bucureşti, Cluj, Ploieşti şi Suceava au comunicat punctele de vedere ale judecătorilor din care au rezultat două opinii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. 62. Într-o primă opinie, s-a apreciat că stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ se face, pe durata aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 5 ani prevăzute în acest act normativ, indiferent de data încadrării personalului didactic, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 (Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIIIa conflicte de muncă şi asigurări sociale). 63. Într-o a doua opinie, s-a apreciat că stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ se face, pe durata aplicării tranzitorii a Legii-cadru nr. 153/2017, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la H.G. nr. 38/2017 (Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă). 64. În sensul primei opinii a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 315 din 24 martie 2020, în Dosarul nr. 2.650/100/2019 (rămasă definitivă prin neapelare), prin care Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată, reţinând că nu se poate determina cuantumul salariului de bază al personalului didactic, în temeiul H.G. nr. 38/2017. 65. În sensul celei de-a doua opinii au fost pronunţate următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: - deciziile civile nr. 456/A/2020 din 23 iunie 2020, 485/A/2020 din 30 iunie 2020, 486/A/2020 din 30 iunie 2020, 627/A/2020 din 17 iulie 2020, 628/A/2020 din 17 iulie 2020, 650/A/2020 din 21 iulie 2020 şi 658/A/2020 din 21 iulie 2020, prin care Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a reţinut că, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi 1 septembrie 2020, drepturile salariale ale personalului didactic se acordă în raport cu nivelul prevăzut în anexa la H.G. nr. 38/2017, în ipoteza în care a operat o modificare a tranşei de vechime în învăţământ, la care se aplică majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017; – Decizia civilă nr. 733/A/2020 din 2 septembrie 2020, prin care Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a reţinut că, începând cu 1 septembrie 2017, angajaţii din sistemul de învăţământ trebuie încadraţi pe funcţie, studii, grad didactic, tranşe de vechime în învăţământ din 5 în 5 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă conform Legii-cadru nr. 153/2017, însă salariul de bază trebuie stabilit conform H.G. nr. 38/2017 pentru o funcţie similară, pe tranşe de vechime în învăţământ din 4 în 4 ani, la care se vor adăuga majorările salariale prevăzute de art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. 66. Curtea de Apel Cluj a mai comunicat că pe rolul său se află 7 cauze similare şi 4 cauze în care s-a suspendat judecata, potrivit art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 67. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în chestiunea de drept care formează obiectul prezentei sesizări. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 68. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul exercitării controlului de constituţionalitate. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 69. Prin Decizia nr. 41 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 3^3 şi art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.“ În considerentele de la paragrafele 70-74 din această decizie sau reţinut următoarele: „Art. 3^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, stabileşte o nouă metodologie de calcul al drepturilor de natură salarială pentru personalul didactic, începând cu luna august 2016. Astfel, conform art. 3^3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, salariul de bază include salariul de încadrare aferent tranşei de vechime în învăţământ şi gradaţiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcţiile de execuţie, respectiv salariul de încadrare aferent tranşei de vechime în învăţământ, indemnizaţia de conducere şi gradaţiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcţiile de conducere. La salariul de bază se acordă sporurile şi indemnizaţiile prevăzute în art. 3^3 alin. (4) şi (5) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Salariile de bază sunt menţionate, pe categorii de personal, în anexa nr. 2^1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdusă în textul ordonanţei de urgenţă prin Legea nr. 250/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 21 decembrie 2016, în vigoare din 24 decembrie 2016). Aceste salarii de bază sunt cele acordate în luna decembrie 2016. La pct. 10 al articolului unic, Legea nr. 250/2016 (care aprobă cu modificări şi completări Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015) a introdus alin. (3) la art. 3^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a prevăzut majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2017, în medie cu 15%, a salariilor de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăseau în anexa nr. 2^1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. În baza aceluiaşi text de lege au fost elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice normele metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului, care au stabilit salariile de bază acordate începând cu luna ianuarie 2017. În acest sens a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 38/2017.“ 70. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1),alin. (2) lit. a),alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, a stabilit că: majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În considerentul de la paragraful 65 din această decizie s-a reţinut că: „În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, prin art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.“ X. Raportul asupra chestiunii de drept 71. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă şi că stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la H.G. nr. 38/2017. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării 72. Examinând admisibilitatea sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 73. Prin această reglementare au fost instituite o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; – instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit să soluţioneze cauza; – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 74. Primele trei condiţii formale prevăzute de legiuitor pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată la o curte de apel, instanţa învestită cu soluţionarea apelului urmează să judece conflictul de muncă în ultimă instanţă, conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin pronunţarea unei decizii care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, cauza ce face obiectul judecăţii aflându-se în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Cluj, titulara sesizării. 75. Sintagma „chestiune de drept“ la care face referire textul de lege anterior redat trebuie pusă în corelaţie cu gradul de dificultate pe care îl ridică aceasta, nefiind suficient să fie identificată, în soluţionarea unei cauze, o problemă litigioasă, chiar având caracter de noutate, dacă ea nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanşa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudenţe neunitare. 76. Aşa cum s-a arătat în doctrină, pentru a fi justificată intervenţia instanţei supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudenţe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile şi controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepţiuni deopotrivă de justificate faţă de imprecizia redactării textului legal. Deopotrivă, chestiunea de drept disputată ar putea fi determinată de imposibilitatea compatibilizării unor principii care ar fi incidente speţei, de imposibilitatea determinării regulii aplicabile, recurgându-se la metodele de interpretare logică. 77. În acest sens, jurisprudenţa dezvoltată de instanţa supremă în legătură cu această cerinţă a statuat că: „în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu procedura pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018). 78. Raportat la aceste exigenţe, care circumstanţiază noţiunea de chestiune de drept căreia i se poate da dezlegare în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, se constată că ele sunt respectate în cadrul sesizării de faţă. 79. Modalitatea de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor tranzitorii prevăzute de art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1),alin. (3) lit. d),alin. (4^1) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, în vederea stabilirii salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, din perspectiva utilizării gradaţiei de vechime cu consecinţa stabilirii salariului de bază, a generat, potrivit actului de sesizare şi actelor anexate, două soluţii diferite, de natură a determina riscul apariţiei unei practici neunitare. 80. Chestiunea de drept este evident nouă, împrejurare ce rezultă din corespondenţa purtată cu curţile de apel din care rezultă că majoritatea instanţelor nu au avut încă litigii cu acest obiect, emiţând doar puncte de vedere. 81. De asemenea chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 82. Fiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate a sesizării, se impune analizarea pe fond a chestiunii de drept cu privire la care se solicită o rezolvare de principiu prin pronunţarea unei hotărâri prealabile. XI.2. Asupra fondului sesizării 83. Legea-cadru nr. 153/2017 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2017 şi are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, de la această dată drepturile salariale ale acestei categorii de personal fiind reglementate exclusiv de acest act normativ. 84. În ceea ce priveşte salarizarea, noul act normativ a prevăzut la art. 9 că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX, expresiile relevante din perspectiva salarizării fiind definite la art. 7. 85. Potrivit art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii, fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele nr. I-IX, precum şi a personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. 86. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 a instituit obligativitatea reîncadrării personalului, iar la art. 36 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ s-a prevăzut cu caracter de principiu că, la data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/ vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38. În cazul în care funcţia deţinută nu se regăseşte în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcţiile prevăzute în anexe. 87. Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, iar conform alin. 2 lit. a) al aceluiaşi articol, începând cu data de 1 iulie 2017, „se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“, cu excepţiile de la literele b) şi c). 88. În ceea ce priveşte personalul din învăţământ, categorie profesională la care se referă sesizarea, art. 3^4 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015 prevedea că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 2^1 la prezenta ordonanţă de urgenţă, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi aprobate prin hotărâre a Guvernului“. În aplicarea acestei dispoziţii a fost emisă H.G. nr. 38/2017, în cuprinsul căreia articolul unic prevede: „(1) Începând cu luna ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învăţământ, prevăzute în anexa nr. 2^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează în medie cu 15%. (2) Salariile de bază majorate conform alin. (1) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.“ 89. Conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ 90. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 90/2017), art. 38 alin. (3) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost modificat, având următorul cuprins: „d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6);“. 91. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2018(O.U.G. nr. 91/2017), art. 38 alin. (3) lit. d) a fost modificat, având următorul cuprins: „d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcţii didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6);“. 92. Potrivit art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) (a principiului sustenabilităţii financiare). 93. În ceea ce priveşte personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin excepţie de la prevederile alin. (4), beneficiază: „a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.“ 94. Prin urmare, o primă concluzie ce se poate trage este aceea că, începând cu data de 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, care corespundea cu cel stabilit prin art. 3^4 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015, majorat începând cu data de 1 ianuarie 2017, în medie cu 15%, după distincţiile făcute de H.G. nr. 38/2017, iar reîncadrarea personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 se face, astfel cum prevede expres art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute (potrivit unei noi grile de salarizare), cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38. 95. Astfel, conform art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi, iar potrivit art. 10 alin. (4) din acelaşi act normativ: „Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acesta, sunt următoarele: a) gradaţia 1 - de la 3 ani la 5 ani - se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază; b) gradaţia 2 - de la 5 ani la 10 ani - se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază; c) gradaţia 3 - de la 10 ani la 15 ani - se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază; d) gradaţia 4 - de la 15 ani la 20 de ani - se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază; e) gradaţia 5 - peste 20 de ani - se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.“ 96. Aşadar, noul act normativ prevede o stabilire a drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, prin acordarea unor gradaţii la tranşe de vechime calculate din 5 în 5 ani, spre deosebire de reglementarea art. 3^4 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015 şi H.G. nr. 38/2017, care acorda gradaţii la tranşe de vechime calculate din 4 în 4 ani, însă, aşa cum s-a statuat anterior, prevederile art. 38 din Legea-cadru nu au făcut altceva decât să acorde majorări salariale salariilor aflate în plată personalului didactic la data de 1 martie 2018. 97. Ca urmare a reîncadrării, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, a personalului salarizat pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute şi stabilirii unei noi grile de salarizare, în mod firesc, având în vedere modul diferit de acordare a gradaţiei pe tranşe de vechime, există o diferenţă faţă de încadrarea anterioară, însă legiuitorul a prevăzut expres în partea finală a acestei dispoziţii, „cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38“. 98. Prin art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a prevăzut că se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă creşteri salariale, prin majorarea cu 25% a acestui cuantum, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, iar în ceea ce priveşte personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, prin majorarea cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018. Practic în cazul acestei din urmă categorii de personal bugetar creşterea salarială s-a aplicat începând cu 1 martie 2018. 99. Astfel, deşi legiuitorul a prevăzut o nouă reîncadrare salarială prin acordarea unor gradaţii la tranşe de vechime calculate din 5 în 5 ani, a optat din punctul de vedere al cuantumului drepturilor salariale pentru menţinerea în plată la nivelul anterior şi cu acordarea unei majorări salariale la date diferite. 100. De altfel, această concluzie este confirmată inclusiv de norma tranzitorie de la art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ nou-încadrat, personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale pentru care salarizarea se stabileşte în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 101. Se observă că, prin norma tranzitorie de la art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a prevăzut pentru tot personalul plătit din fonduri publice că: „(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. (2) În situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.“ 102. După cum s-a reţinut anterior, la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a prevăzut că, în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, urmând ca respectiva creştere şi data de aplicare să se stabilească prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h), cu excepţia prevăzută la alin. (4^1) pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control. 103. Dispoziţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privesc drepturile salariale aflate în plată la data intrării în vigoare a legii noi, în sensul de cuantum al acestora, precum şi acordarea unor creşteri salariale până în anul 2022, iar art. 39 - dispoziţii tranzitorii -, după ce stabileşte că personalului nou-încadrat, încadrat în aceeaşi instituţie într-o funcţie de acelaşi fel sau care a fost promovat în trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată, prevede cu caracter de excepţie că pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ salarizarea se stabileşte în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4). 104. Interpretând sistematic şi gramatical dispoziţiile art. 36-39 din Legea-cadru nr. 153/2017, se observă că, în cuprinsul art. 36 alin. (1) din acelaşi act normativ, legiuitorul foloseşte noţiuni diferite atunci când vorbeşte despre "reîncadrarea personalului“, salarizat potrivit prezentei legi, care se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38, această operaţiune de stabilire a salariilor de bază etc. putând fi contestată potrivit art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, despre „aplicarea legii“ căreia îi este alocat art. 38, în care se prevede aplicarea etapizată, începând cu data de 1 iulie 2017, cu menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază etc. şi acordarea unor creşteri salariale, precum şi despre „aplicarea tranzitorie“, având conţinutul de principiu prevăzut de art. 39 alin. (1) şi (2). 105. Dispoziţia de la alin. (6) al art. 39 exceptează de la prevederile alin. (1) şi (2) personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ, pentru care foloseşte expresia „salarizarea se stabileşte“ în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4), respectiv cu acordarea creşterilor salariale pe perioada 2018-2022. 106. Concluzia care se impune este aceea că, la fel ca în cazul celorlalte categorii de personal, nu se aplică sistemul de reîncadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ. Aşadar, intenţia legiuitorului a fost aceea de a rămâne la sistemul de reglementare utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, în ceea ce priveşte aplicarea tranşelor de vechime şi gradului de salarizare, urmând a se aplica din noua reglementare doar acordarea creşterilor salariale pe perioada 2018-2022. 107. Nu se poate accepta ideea ca personalul didactic să fie reîncadrat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, stabilindu-se gradaţia pe tranşe de vechime din 5 în 5 ani, iar stabilirea salariului să se facă pe tranşe de vechime din 4 în 4 ani, atâta vreme cât gradaţia este un element al salariului de bază, iar dispoziţia de excepţie de la art. 39 alin. (6) prevede că „salarizarea se stabileşte“ în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017. 108. Potrivit art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017, „funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă“. 109. Or, dacă funcţia similară în plată implică şi gradaţia identică, respectiv vechimea în muncă similară, în conformitate cu art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, se realizează o reîncadrare salarială nu numai la promovarea în funcţie sau în grade ori trepte profesionale, ci şi la modificarea gradaţiei, în condiţiile în care art. 10 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că fiecărei funcţii, fiecărui/fiecărei grad profesional/trepte profesionale îi corespund 5 gradaţii. 110. Prevederea de excepţie de la art. 39 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la personalul nou-încadrat, încadrat în aceeaşi instituţie într-o funcţie de acelaşi fel sau care a fost promovat în trepte profesionale, se corelează cu cea de la art. 38, care priveşte personalul existent la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, şi au ca scop eliminarea eventualelor discriminări pentru personalul nou-angajat sau promovat, „având în vedere dificultatea de încadrare a personalului didactic fără studii de specialitate pe funcţii similare, motivat de faptul că acestei categorii de personal i se întrerupe contractul individual de muncă la sfârşitul fiecărui an şcolar“, conform expunerii de motive a O.U.G. nr. 91/2017. 111. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.316/100/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea art. 39 alin. (6) coroborat cu art. 38 alin. (1),alin. (3) lit. d),alin. (4^1) şi alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradaţiei de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2020. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Cristian Balacciu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
