Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 425^1 alin. (1) şi ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Margareta Dumitrescu şi Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 1.272/225/2019 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.624D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.872D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 425^1 alin. (1) şi ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Margareta Dumitrescu şi Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 938/225/2019 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.624D/2019 şi nr. 1.872D/2019 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. 6. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.872D/2019 la Dosarul nr. 1.624D/2019, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta nu este motivată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin încheierile din 20 mai 2019 şi din 18 iunie 2019 (aceasta din urmă fiind îndreptată prin Încheierea din 17 septembrie 2019), pronunţate în Dosarul nr. 1.272/225/2019 şi, respectiv, în Dosarul nr. 938/225/2019, Tribunalul Mehedinţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 425^1 alin. (1) şi ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Margareta Dumitrescu şi Constantin Dumitrescu în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor încheieri prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins două contestaţii privind durata procesului penal. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât împiedică exercitarea unei căi de atac împotriva încheierii prin care este soluţionată o contestaţie privind durata procesului penal. 11. Tribunalul Mehedinţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că principiile egalităţii în drepturi şi accesului liber la justiţie presupun posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit unei instanţe de judecată pentru apărarea drepturilor şi a intereselor sale legitime. Or, prin dispoziţiile art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul a instituit o procedură ce garantează, fără discriminare, oricărei persoane aflate în ipoteza normei juridice dreptul de a se adresa unui judecător de drepturi şi libertăţi, în situaţia cauzelor aflate în cursul urmăririi penale, sau instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza, în situaţia dosarelor aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, pentru a solicita accelerarea procedurii judiciare. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.872D/2019, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 423 din 9 iunie 2015. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 425^1 alin. (1) şi ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorilor excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte numai dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au fost introduse prin prevederile art. 102 pct. 293 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(7) Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.“ 17. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - invocate şi în prezenta cauză - şi faţă de critici similare. 19. Astfel, prin Decizia nr. 567 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2020, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Prin decizia menţionată, paragraful 15, Curtea a reţinut că, deşi încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac, acest fapt nu aduce atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de prevederile art. 21 din Constituţie. Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, paragraful 22, prin care a reţinut că procedura reglementată de dispoziţiile art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzaţie în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenţie. Prin încheierea pronunţată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată nu dispune cu privire la vinovăţia inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activităţii de urmărire penală sau de judecată, conform dispoziţiilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. În cazul respingerii contestaţiei, poate fi formulată o nouă contestaţie, cu respectarea termenelor stabilite de prevederile art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu menţiunea că abuzul de drept constând în formularea cu rea-credinţă a contestaţiei se sancţionează cu amendă judiciară şi cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate. Dacă s-a constatat depăşirea duratei rezonabile, o nouă contestaţie în aceeaşi cauză se va soluţiona cu luarea în considerare, potrivit dispoziţiilor art. 488^6 alin. (3) din Codul de procedură penală, exclusiv a motivelor ivite ulterior contestaţiei anterioare. 20. De asemenea, prin Decizia nr. 567 din 1 octombrie 2019, precitată, paragraful 16, Curtea a constatat că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, şi nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, Curtea a reţinut că lipsa căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condiţiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a susţinerilor părţilor, ale subiecţilor procesuali principali şi ale procurorului. 21. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, Decizia nr. 549 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2020, Decizia nr. 467 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 8 octombrie 2020, şi Decizia nr. 231 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 12 iulie 2023. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Margareta Dumitrescu şi Constantin Dumitrescu în dosarele nr. 1.272/225/2019 şi nr. 938/225/2019 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
