Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 634 din 16 octombrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi ale art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 634 din 16 octombrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi ale art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 406 din 23 mai 2019
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi ale art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Anghel Tănase şi Alexandru Tănase în Dosarul nr. 6.862/3CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.097D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care precizează că dispoziţiile criticate reglementează baza de calcul al contribuţiei la asigurările sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din alte surse. Totodată, arată că la art. 296^21 din Codul fiscal s-a stabilit regula plafonării la valoarea de cinci salarii medii brute a cuantumului contribuţiei la aceste asigurări sociale de sănătate, plafonare care nu rezultă a fi aplicabilă şi pentru veniturile realizate din alte surse, astfel cum rezultă din coroborarea art. 296^30 şi art. 296^27 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal. Prin urmare, rezultă că legiuitorul a înţeles să instituie o diferenţiere de tratament juridic prin plafonarea în funcţie de natura venitului a bazei de calcul al contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. Or, în lipsa unui criteriu obiectiv şi raţional, altul decât natura venitului, care să justifice această diferenţiere de tratament fiscal, apreciază că prevederile art. 296^30 din Codul fiscal sunt constituţionale numai în măsura în care plafonarea acestei baze de calcul la cinci salarii medii brute pe economie se aplică şi pentru veniturile obţinute din alte surse.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.862/3CAF/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi ale art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
    5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Anghel Tănase şi Alexandru Tănase într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 571/2003, respectiv soluţionarea unei cereri prin care se solicită instanţei de judecată anularea unei decizii de impunere a Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov prin care au fost stabilite obligaţiile fiscale în urma unor tranzacţii imobiliare, reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează alte venituri.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care instituie un tratament juridic diferenţiat pentru persoanele care realizează venituri din alte surse, pe criteriul strict al naturii dobândirii veniturilor, faţă de alte categorii de contribuabili pentru care baza lunară de calcul este limitată la maximum cinci salarii medii pe economie, pentru aceleaşi servicii medicale asigurate de stat.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Tratamentul diferenţiat este justificat de natura juridică diferită a veniturilor în legătură cu care se plăteşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Avocatul Poporului, având în vedere cadrul legislativ în materie, arată că există o diferenţă de tratament juridic realizată de legiuitor, baza de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate fiind plafonată sau nu, în funcţie de tipul de venit. Luând în considerare jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, precum şi principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, în virtutea căruia legiuitorul are dreptul de a stabili impozite şi taxe, dar acest drept nu este unul absolut, apreciază că dispoziţiile art. 296^27 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sunt constituţionale, în timp ce prevederile art. 296^30 din Codul fiscal sunt constituţionale în măsura în care plafonarea bazei de calcul la 5 salarii medii brute pe economie este aplicabilă şi la stabilirea bazei de calcul al contribuţiei pentru veniturile obţinute din alte surse. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 45 din Constituţie, acestea nu sunt incidente în cauză.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins:
    - Art. 296^27 alin. (1) lit. e) - Contribuabilii - „(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din: [...] e) alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78.“
    – Art. 296^30 - „Calculul contribuţiei - „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) se calculează în anul următor, prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazelor de calcul menţionate la art. 296^29.“

    14. Dispoziţiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate.
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 45 referitor la libertatea economică. De asemenea, este invocat art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra problemei de drept invocate de autorii acesteia, în raport cu critici de neconstituţionalitate şi dispoziţii constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 599 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 12 februarie 2018, Decizia nr. 166 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016, şi Decizia nr. 903 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 9 martie 2016, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.
    17. De asemenea, Curtea reţine că reglementarea legală criticată face parte din capitolul III intitulat „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate privind persoanele care realizează alte venituri, precum şi persoanele care nu realizează venituri“, cuprins în titlul IX^2 al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, titlu referitor la contribuţiile sociale obligatorii. Aşa cum reiese din chiar titlul capitolului, legiuitorul a distins între două categorii de situaţii, şi anume contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează alte venituri, precum şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoane care nu realizează venituri.
    18. Art. 296^27 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede că în categoria persoanelor plătitoare de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt incluse persoanele care realizează venituri din sursele prevăzute de alin. (1) al acestui articol, printre care se regăsesc şi veniturile din alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78 din Codul fiscal [potrivit art. 296^27 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal].
    19. În categoria veniturilor asupra cărora se datorează contribuţii de asigurări sociale de sănătate din alte surse de venit, care sunt incluse la art. 78 alin. (1) din Codul fiscal, pot fi menţionate: prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit legii; câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri primite de persoanele fizice pensionari sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial; venituri obţinute din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea, cu excepţiile prevăzute de lege; venituri obţinute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu excepţiile prevăzute de lege; veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate - persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, în condiţiile legii; venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, în condiţiile legii; venituri primite de persoanele fizice din activităţile menţionate la art. 52 alin. (1) lit. a)-e), în cazul în care contribuabilul a exercitat opţiunea de impozitare a acestor venituri potrivit prevederilor art. 79. De asemenea, potrivit art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003, veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu titlul din care fac parte aceste prevederi.
    20. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 se calculează în anul următor, potrivit art. 296^30 din aceeaşi lege, prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazelor de calcul menţionate la art. 296^29, cu referire la baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale. În virtutea art. 296^29 alin. (5), pentru veniturile din alte surse, astfel cum sunt menţionate la art. 78, baza de calcul al contribuţiei este, potrivit art. 79, venitul brut realizat.
    21. Faţă de această împrejurare, Curtea, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 166 din 24 martie 2016, precitată, a arătat că art. 296^18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, intitulat Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale, precizează la alin. (3) care sunt cotele de contribuţii sociale obligatorii, iar la lit. b) pct. b^1) a acestui alineat este prevăzută cota de 5,5% reprezentând contribuţia individuală la asigurările sociale de sănătate. De asemenea, astfel cum prevede art. 296^27 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la alin. (1) al art. 296^27 (din investiţii, premii şi câştiguri din jocuri de noroc, din operaţiunea de fiducie şi din alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78) plătesc contribuţia asupra tuturor acestor venituri, iar baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară.
    22. Referitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate, în jurisprudenţa sa, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 599 din 28 septembrie 2017, Decizia nr. 166 din 24 martie 2016, Decizia nr. 903 din 17 decembrie 2015, precitate, Decizia nr. 504 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015 (reiterând cele reţinute în Decizia nr. 705 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, şi în Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate îşi poate realiza obiectivul principal datorită solidarităţii celor care contribuie, astfel încât obligaţia de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituţionale care reglementează ocrotirea sănătăţii şi a celor care consacră obligaţia statului de a asigura protecţia socială a cetăţenilor. Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătăţii populaţiei, în temeiul principiului solidarităţii.
    23. Aşa fiind, Curtea a statuat că obligativitatea asigurării şi a contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu principiul care stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarităţii. Astfel, ca urmare a solidarităţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minim de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate (a se vedea, în acest sens, considerentele Deciziei nr. 351 din 24 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15, şi cele ale Deciziei nr. 335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011).
    24. Potrivit art. 219 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează pe baza anumitor principii, printre care şi acela al solidarităţii şi subsidiarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor, precum şi pe baza participării obligatorii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
    25. Cu privire la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea în faţa legii, invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Totodată, art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
    26. Referitor la art. 56 din Constituţie, care prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice, menţionat de asemenea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor. Dispoziţiile constituţionale ale art. 56 trebuie coroborate cu cele ale art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora“. Contribuţiile datorate potrivit dispoziţiilor legale criticate sunt destinate acoperirii unor cheltuieli publice - cele privind asigurarea sănătăţii populaţiei. În acest context, prin Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Curtea a apreciat că obligaţia de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din activităţile desfăşurate nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor Legii fundamentale.
    27. De altfel, prin Decizia nr. 351 din 24 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, instanţa de contencios constituţional, analizând acelaşi tip de critici formulate de o persoană ce exercita o profesie liberală, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a constatat că autorul excepţiei deducea pretinsa neconstituţionalitate din compararea soluţiilor legislative consacrate prin textele de lege. Or, aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (exemplu fiind Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. În acest sens este şi Decizia nr. 599 din 28 septembrie 2017, precitată, paragraful 24.
    28. Prin urmare, în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, nu se poate reţine încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie.
    29. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 45 din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, care prevăd că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii, trebuie coroborate, de asemenea, cu art. 56 şi art. 139 din Constituţie, astfel că accesul liber la o activitate economică nu înlătură obligaţia de a contribui la cheltuielile publice, respectiv la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin contribuţii financiare care se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a art. 45 din Constituţie.
    30. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză.
    31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anghel Tănase şi Alexandru Tănase în Dosarul nr. 6.862/3CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 296^27 alin. (1) lit. e) şi ale art. 296^30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 634 din 16 octombrie 2018

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016