Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 472 din 11 mai 2022
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Nicolae Langa în Dosarul nr. 850/207/2018/a1 al Judecătoriei Slatina şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 652D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 772 din 25 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 850/207/2018/a1, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Langa într-o cauză civilă având ca obiect reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în temeiul textului de lege criticat.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiţie prin descurajarea promovării unor cereri de chemare în judecată în condiţiile în care statul nu creează premisele logico-juridice credibile în administrarea actului de justiţie. Astfel, textul de lege criticat oferă instanţelor posibilitatea de a apela la diverse criterii de calcul al taxelor judiciare de timbru (fie valoarea impozabilă a bunului, fie evaluările din grilele notarilor publici), deschizând calea arbitrariului în alegerea unuia dintre cele două criterii prin aprecierea pe care o face judecătorul asupra „derizoriului“ valorii impozabile. Spre exemplu, în cazul său, pentru o cerere de chemare în judecată identică ce a format obiectul a trei litigii s-au stabilit de către judecători taxe judiciare de timbru diferite, ca urmare a aplicării art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Prin Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Curtea Constituţională a extras din principiul accesului liber la justiţie necesitatea ca normele de procedură să fie clare, astfel încât justiţiabilul să poată avea reprezentarea drepturilor lui procesuale. S-a făcut referire, cu acel prilej, la Hotărârile din 4 mai 2000 şi 26 aprilie 1979, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauzele Rotaru împotriva României şi Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
    6. Judecătoria Slatina apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute în Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, făcând referire la punctul de vedere reţinut prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.
    12. În realitate, din examinarea concluziilor autorului excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul cuprins: „Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.“
    13. Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil.
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate a legii şi art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 cuprinde două teze. Prima teză reglementează regula în ceea ce priveşte calculul taxei de timbru, şi anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la valoarea impozabilă a bunului imobil, atunci când cererea de chemare în judecată priveşte dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra respectivului imobil. Cea de-a doua teză instituie excepţia de la regulă, şi anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la grilele notariale în două cazuri, respectiv: 1. când valoarea impozabilă este contestată; sau
    2. când această valoare este apreciată de instanţă ca vădit derizorie.
    16. Cu privire la neclaritatea sintagmei „vădit derizorie“, Curtea observă că în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înţeles autonom. În acest caz, definiţia conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicţionarul explicativ al limbii române, respectiv „vădit“ semnifică „evident“, iar „derizorie“ înseamnă „lipsită de valoare“ (a se vedea, ad similis, cele reţinute prin Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, şi Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Din această perspectivă, Curtea nu poate reţine încălcarea, prin sintagma supusă controlului, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la criteriile de calitate a legii.
    17. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 din Constituţie şi a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, paragrafele 19-21.
    18. Astfel, în decizia antereferită, Curtea a reţinut că raportarea la grile notariale este folosită deoarece părţile urmăresc, prin acţiunea ce are ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, dobândirea unor drepturi asupra unor imobile care au o valoare de piaţă. În aceste condiţii este firesc ca timbrarea să fie corespunzătoare valorii de piaţă. Dacă această valoare este stabilită prin grilele notariale sau rezultată din alte evidenţe sau evaluări, aceasta este o problemă ce ţine de opţiunea legiuitorului şi de politica de stabilire a taxelor şi impozitelor. Atâta vreme cât aceste criterii de evaluare sunt obiective, iar taxele judiciare stabilite pe baza lor sunt supuse regulilor de acordare a ajutorului public judiciar, nu se pune problema încălcării accesului la justiţie.
    19. Curtea a reţinut că, potrivit art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept ori interes legitim în justiţie, acesta are posibilitatea de a obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
    20. Totodată, Curtea a reţinut că obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru în procedurile civile, pentru acţiunile introduse, nu poate fi privită ca o restricţie a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti, incompatibilă „per se“ cu art. 6 paragraful 1 din Convenţie, care consacră dreptul la un proces echitabil.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    22. În final, Curtea constată că autorul excepţiei din prezenta cauză critică neclaritatea art. 31 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 din perspectiva aplicării neuniforme a celor două teze de către instanţele de judecată. Curtea Constituţională nu are însă competenţa de a se pronunţa asupra modului în care instanţele de judecată aplică legea, aceasta constituind atribuţia exclusivă a instanţelor ce judecă în căile de atac hotărârile pronunţate de instanţele de fond.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Langa în Dosarul nr. 850/207/2018/a1 al Judecătoriei Slatina şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Slatina şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016