Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.136/1/2020
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │- preşedintele Înaltei │
│Corina-Alina │Curţi de Casaţie şi │
│Corbu │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Laura-Mihaela│- preşedintele Secţiei I│
│Ivanovici │civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Marian Budă │- preşedintele Secţiei a│
│ │II-a civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Denisa │- preşedintele Secţiei │
│Angelica │de contencios │
│Stănişor │administrativ şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia I │
│Petronela │civilă │
│Văleanu │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia I │
│Tăbârcă │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mioara │- judecător la Secţia I │
│Iolanda Grecu│civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia I │
│Paraschiv │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Alina Iuliana│- judecător la Secţia I │
│Ţuca │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Petronela │- judecător la Secţia a │
│Iulia Niţu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ruxandra │- judecător la Secţia a │
│Monica Duţă │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Minodora │- judecător la Secţia a │
│Condoiu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia a │
│Trănica Teau │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia a │
│Voicheci │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Emilia │- judecător la Secţia de│
│Claudia │contencios administrativ│
│Vişoiu │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Adriana │- judecător la Secţia de│
│Florina │contencios administrativ│
│Secreţeanu │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Luiza Maria │- judecător la Secţia de│
│Păun │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Adriana Elena│- judecător la Secţia de│
│Gherasim │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Gabriel │- judecător la Secţia de│
│Viziru │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
└─────────────┴────────────────────────┘
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.136/1/2020, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 3. La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulament. 4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 3.817/62/2018. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile au depus, în termen legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. De asemenea referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale opiniile teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. 6. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 7. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 15 iunie 2020, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă actualizarea bazei de calcul al pensiei la care face referire art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), cu luarea în considerare a art. 60 din aceeaşi lege, trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), şi dacă această raportare poate semnifica diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate. 8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 11 august 2020, cu nr. 2.136/1/2020, termenul de judecată fiind stabilit la 26 octombrie 2020. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 9. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare "ART. 28 "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). (...)" ART. 60 "(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (...)"" 10. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare "ART. 1 "(...) (3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege. (...)" ART. 38 "(...) (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (...)"" III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, la data de 13 noiembrie 2018, cu nr. 3.817/62/2018, contestatorul X a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Comisia de Contestaţii a Ministerului Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, anularea Hotărârii nr. xxxxx din 20 septembrie 2018 emise de Comisia de Contestaţii, a Deciziei de pensie nr. xxxxxx din 1 august 2018 emise de Casa de Pensii Sectorială, obligarea acestei intimate să emită o decizie de pensie prin care, la stabilirea bazei de calcul al pensiei, să valorifice ca atare: media veniturilor salariale din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare; valoarea de referinţă sectorială stabilită la art. 4 din Ordinul nr. 1.549 din 24 iulie 2018 emis de procurorul general al Parchetului xxx, corespunzător aceleiaşi perioade alese (463,5 lei); vechimea reală în serviciu ca militar activ, care să includă şi luna iunie 1999, respectiv perioada 15 septembrie 2007 - 1 martie 2008, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu media veniturilor salariale nete corespunzătoare lunilor iulie-decembrie 2017 alese, şi nu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. Contestatorul a mai solicitat obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale la plata diferenţelor dintre pensia netă acordată prin Decizia nr. xxxxxx/1 din 1 august 2018 şi cuantumul net stabilit de noua decizie de pensionare, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare, pentru fiecare lună în parte, până la achitarea lor efectivă. 12. În motivarea cererii a arătat că, fiind trecut în rezervă prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.P. xxx din 30 mai 2018, în baza art. 85 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a emis Decizia de pensie nr. xxxxxx/1 din 1 august 2018, potrivit art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015. 13. Sub aspectul chestiunii care interesează prezenta sesizare, contestatorul a arătat că determinarea cuantumului pensiei a fost realizată pe baza altor elemente salariale decât cele reale. Susţine că media brută a veniturilor salariale obţinute în lunile iulie-decembrie 2017, potrivit fluturaşilor de salariu, a fost mai mare decât cea avută în vedere de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, care a făcut aplicarea art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. 14. Se mai arată că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 conţine două elemente de natură a se exclude reciproc, ceea ce face ca prevederea în sine să fie lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, contrar dispoziţiilor art. 8 alin. (4) teza întâi şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000). Astfel, prin actualizarea la data deschiderii drepturilor de pensie a soldelor/salariilor lunare brute realizate este anihilat orice beneficiu pe care l-ar obţine solicitantul de pensie prin alegerea celor 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, dat fiind că astfel baza de calcul va fi raportată întotdeauna doar la venitul din luna trecerii în rezervă. 15. Contestatorul a formulat şi o cerere de modificare a pretenţiilor iniţiale, prin care a precizat cel de-al doilea capăt de cerere, solicitând obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale să emită o decizie de pensie prin care să stabilească baza de calcul al pensiei luând în considerare: media veniturilor salariale din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare; valoarea de referinţă sectorială stabilită la art. 4 din Ordinul nr. 1.549 din 24 iulie 2018 emis de procurorul general al Parchetului xxx corespunzător aceleiaşi perioade alese (463,5 lei); vechimea reală în serviciu ca militar activ, care să includă şi luna iunie 1999, respectiv perioada 15 septembrie 2007 - 1 martie 2008, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu media veniturilor salariale nete corespunzătoare lunilor iulie-decembrie 2017 alese, şi nu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. 16. În motivarea acestei cereri a arătat că, din înscrisurile depuse la dosar, reiese că înţelesul pe care intimatele îl dau noţiunii de actualizare la data deschiderii drepturilor de pensie este acela de limitare a pensiei la nivelul ultimului salariu net obţinut în luna trecerii în rezervă, ceea ce contravine intenţiei legiuitorului, întrucât raţiunea pentru care a fost prevăzut dreptul de a fi alese cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate este aceea de a permite persoanei care se retrage din activitate să obţină o pensie militară cât mai avantajoasă, or, câtă vreme nicăieri în cuprinsul actului normativ nu sunt prevăzute excepţii/derogări de la acest principiu, interpretarea intimatelor face ca respectivul beneficiu să dispară, dat fiind că pensia netă nu va putea niciodată să depăşească ultimul salariu net, inclusiv atunci când media veniturilor salariale nete din perioada de referinţă aleasă este superioară acesteia din urmă. 17. Prin Sentinţa civilă nr. 654/MAS din 27 septembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, s-a respins contestaţia, reţinându-se, în esenţă, că din analiza situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, care reflectă aceste sume pentru perioada aleasă de contestator (iulie 2017 - decembrie 2017), rezultă că sumele menţionate corespund unei valori de referinţă sectorială de 405 lei, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate pentru anul 2022, conform anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind de x lei, iar venitul net aferent mediei soldelor/salariilor lunare brute fiind de y lei. 18. Intimata nu putea ignora la stabilirea pensiei, conform criteriilor Legii nr. 223/2015, un document emis de unitatea militară în cadrul căreia şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu contestatorul, document din care rezultă datele indicate chiar de petent în vederea determinării cuantumului pensiei de serviciu, respectiv perioada solicitată de acesta. Astfel, nu putea avea în vedere documentele care dovedesc plata efectivă a sumelor datorate cu titlu de solde/salarii (fluturaşii de salariu), ci documentul oficial emis de unitatea militară. 19. Modalitatea de calcul al pensiei militare de stat decurge din lege, iar instrumentul doveditor este adeverinţa emisă de fostul angajator, care trebuie să fie valorificată de instituţia abilitată în acest sens. Aşadar, în raport cu datele speţei, faţă de conţinutul adeverinţei pe baza căreia s-au emis ultima decizie şi hotărârea comisiei de contestaţii atacate, nu se poate stabili o încălcare a principiilor de drept în procedura de recalculare a pensiei contestatorului. 20. Pârâta a ţinut cont de toate criteriile prevăzute de lege, respectiv baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 şi vechimea în muncă cumulată, astfel încât nu există niciun indiciu potrivit căruia pensia ar fi fost greşit calculată. 21. În ceea ce priveşte plafonarea pensiei nete, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, instanţa a reţinut că în mod corect casa de pensii a plafonat pensia netă la nivelul mediei veniturilor cuprinse în baza de calcul al pensiei, iar nu la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie, cum susţine contestatorul. Astfel, textul legal invocat prevede la alineatul (1) că, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 22. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul, susţinând nelegalitatea sentinţei. În motivarea apelului, sub aspectul bazei de calcul al pensiei, a învederat că atât „fluturaşii de salariu“, cât şi „situaţia soldelor lunare realizate la funcţia de bază“ provin dintr-o sursă unică, iar, câtă vreme cuantumul drepturilor salariale brute/nete reflectate de „fluturaşii de salariu“ nu a fost contestat de nimeni, nu au fost prezentate argumente care să justifice înlăturarea acestora. 23. De asemenea invocă cuprinsul Adresei nr. xxxx/VI1/2019 din 20 ianuarie 2019 a U.M. 02520 Bucureşti, în cadrul căreia s-au menţionat drepturile salariale brute/nete calculate pe baza valorii de referinţă sectoriale majorate la suma de 463,5 lei, cuvenite contestatorului în fiecare lună din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat în vederea determinării bazei de calcul al pensiei. Apreciază că acest act evidenţiază într-o manieră indubitabilă că limitarea pensiei nete se face exclusiv la nivelul salariului net în plată din ultima lună de activitate, şi nu prin raportare la media veniturilor cuprinse în baza de calcul al pensiei, cum a susţinut, contrar realităţii, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, având în vedere că pensia netă s-a menţinut la acelaşi cuantum (egal cu ultimul salariu din luna iunie 2018). Pensia netă a rămas nemodificată şi la nivelul ultimului salariu încasat în luna trecerii în rezervă, chiar dacă a doua fişă de calcul al pensiei a fost refăcută pe baza valorii de referinţă sectorială majorate. 24. Acesta este practic sensul dat de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale „actualizării la data deschiderii drepturilor de pensie“ a veniturilor salariale incluse în baza de calcul al pensiei, interpretare ce conduce la o contradicţie flagrantă între termenii reglementaţi în cadrul aceluiaşi alineat (1) al art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu consecinţa imposibilităţii aplicării coerente a respectivelor prevederi normative: o parte a textului o anihilează pe cealaltă (alegerea perioadei devine pur formală, fiind lipsită de orice consecinţe juridice), fapt care contravine exigenţelor constituţionale în materie de claritate şi previzibilitate a legii. 25. Prin lipsa de precizie a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, instanţa s-a aflat în imposibilitate de a analiza corespunzător întinderea, conţinutul şi modalitatea în care trebuia efectuată „actualizarea la data deschiderii drepturilor de pensie“ a veniturilor salariale incluse în baza de calcul prin raportare la dreptul dat în acelaşi timp de legiuitor la alegerea celor 6 luni de referinţă din ultimii 5 ani de activitate, limitându-se să preia susţinerea potrivit căreia „actualizarea“ sa făcut pentru anul 2022, conform Legii-cadru nr. 153/2017, interpretare vădit eronată şi lipsită de fundamentul normativ corelativ. 26. Apelantul susţine în continuare că, aplicând dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a optat pentru includerea în baza de calcul al pensiei a veniturilor salariale obţinute în lunile iulie-decembrie 2017. Din actele dosarului rezultă cu certitudine că, dacă intimata ar fi respectat opţiunea contestatorului, cuantumul pensiei ar fi fost unul vădit superior faţă de cel stabilit prin decizia de pensionare emisă şi contestată. 27. În motivarea apelului, contestatorul a reluat şi celelalte argumente din cererea de chemare în judecată. 28. Intimatele-pârâte Casa de Pensii Sectorială şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că intimata Casa de Pensii Sectorială a valorificat întocmai datele din documentele justificative care se regăsesc la dosarul de pensionare înaintat de Parchetul xxx, cu Adresa nr. xxxx/VI/I/2018. 29. Adresa nr. xxxx/VI/I/2019 emisă de U.M. 02520 Bucureşti, care cuprinde veniturile obţinute de către contestator în perioada iulie 2017 - decembrie 2017, nu poate constitui o bază de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. 30. La termenul din 22 mai 2020 instanţa, din oficiu, a pus în discuţie necesitatea sesizării instanţei supreme, în procedura prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015. 31. Prin Încheierea din 15 iunie 2020, sesizarea a fost considerată admisibilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii. IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 32. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele expuse în continuare. 33. Completul de judecată este constituit la nivelul unei curţi de apel şi este învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă (apel), conform prevederilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), şi ale art. 103 din Legea nr. 223/2015. 34. Soluţionarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind actualizarea bazei de calcul al pensiei, coroborat cu art. 60 din aceeaşi lege, privind plafonarea pensiei nete, şi cu art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. 35. În acest sens, interesează pretenţiile contestatorului privind emiterea unei noi decizii de pensie prin care, la stabilirea bazei de calcul al pensiei, să valorifice media veniturilor salariale din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu media veniturilor salariale nete corespunzătoare lunilor iulie-decembrie 2017 alese, şi nu cu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. 36. Curtea a apreciat că există o chestiune de drept ce se impune a fi dezlegată, aceasta fiind una veritabilă, existând posibilitatea unor interpretări diferite ale textului de lege - art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, partea introductivă, în condiţiile în care, pe de o parte, art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu a cunoscut o modificare, în mod similar dispoziţiilor art. 60 din acelaşi act normativ, care a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017), apreciindu-se că nu există o corelare a celor două texte de lege, ca urmare a modificărilor suferite de art. 60; pe de altă parte, rezultă o dificultate de interpretare, în condiţiile în care art. 28 alin. (1) este cuprins într-o lege anterioară intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât se impune a se stabili, dincolo de orice dubiu, dacă se impune sau nu corelarea textelor de lege menţionate. 37. De altfel, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se arată motivele adoptării acesteia: „În condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.“ 38. Iniţial, art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 permitea viitorului pensionar militar să îşi aleagă ca bază de calcul al pensiei veniturile brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, urmând ca media acestor venituri să fie actualizată la data deschiderii dreptului de pensie. În acelaşi timp, art. 60 din acelaşi act normativ, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, dispune plafonarea pensiei nete la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, prevăzută de art. 28 alin. (1). 39. Prin urmare, se pune problema dacă noţiunea de „actualizare“ semnifică întotdeauna majorarea bazei de calcul al pensiei alese de titularul cererii de pensie sau poate semnifica şi diminuarea acesteia şi, în această din urmă ipoteză, care ar mai fi relevanţa beneficiului acordat de lege, a alegerii de către titular a veniturilor realizate în 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, din moment ce această bază este plafonată la veniturile în plată la data deschiderii dreptului de pensie. 40. Astfel, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificării acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (...)“. 41. În acest context, alegerea de către titular a veniturilor realizate în 6 luni din ultimii 5 ani de activitate se corela cu textul de lege mai sus citat. 42. Or, după modificarea acestuia şi plafonarea pensiei nete, dispoziţiile privind actualizarea bazei de calcul al pensiei din art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 au rămas în aceeaşi formă, pierzându-se beneficiul recunoscut cadrelor militare, care se văd în situaţia în care, deşi au ales ca bază de calcul al pensiei 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în care au obţinut venituri superioare celorlalte luni, pensia netă este mai mică decât media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate. 43. Problema de drept enunţată este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 44. După cum s-a subliniat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerinţa noutăţii este îndeplinită şi atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementări, chiar dacă nu recent intrate în vigoare, dacă instanţele nu i-au dat încă o anumită interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate (spre exemplu, Decizia nr. 80 din 6 noiembrie 2017, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 23 ianuarie 2018). 45. În speţă, este vorba despre un act normativ modificat succesiv, prin care s-a reglementat modul de stabilire şi acordare a pensiei militare de stat, baza de calcul al pensiei, actualizarea acesteia şi plafonarea cuantumului pensiei, iar această problemă de drept nu a mai făcut obiectul unei analize şi al unei dezlegări jurisprudenţiale, neputându-se vorbi despre cristalizarea unei practici judiciare în această privinţă. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 46. Apelantul-contestator a apreciat că o astfel de sesizare ar fi admisibilă, deoarece dezlegarea problemei de drept este absolut necesară pentru soluţionarea cauzei, concretizându-se atât în modalităţi diferite de interpretare a textelor de lege incidente, cât şi în existenţa unor sincope în corelarea cu celelalte dispoziţii legale în vigoare, cu finalitatea stabilirii în mod corect a bazei de calcul al pensiei militare, în condiţiile coexistenţei dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, care stabileşte baza de calcul al pensiei prin raportare la 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate şi actualizarea acesteia la data deschiderii drepturilor de pensie, ale art. 60 din acelaşi act normativ, care prevede limitarea pensiei nete militare de stat la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabileşte, începând cu 1 ianuarie 2018, limita maximă a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare. 47. De asemenea, apelantul-contestator a susţinut că dispoziţiile legale în discuţie trebuie interpretate în sensul ca la stabilirea bazei de calcul al pensiei prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 să se ia în considerare media veniturilor salariale obţinute de contestator în intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu această medie a veniturilor salariale, iar nu cu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. 48. Intimatele Casa de Pensii Sectorială şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale au apreciat că nu este oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivat de faptul că speţa se referă la un text de lege care nu a suferit nicio modificare de la data intrării în vigoare a legii şi până în prezent şi care nu generează dificultăţi de interpretare, norma juridică fiind clară, în sensul că actualizarea bazei de calcul prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 trebuie raportată la dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. 49. Legiuitorul stabileşte cu precizie că baza de calcul este formată din media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate alese de viitorii beneficiari ai drepturilor de pensie, care trebuie actualizate în raport cu prevederile legale din domeniul salarizării, în vigoare la data la care drepturile de pensie au fost deschise. 50. Actualizarea se referă la transpunerea la data deschiderii drepturilor de pensie a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcţia de bază, astfel cum a fost identificat în statele de plată ale fiecărei luni din cele 6 luni consecutive alese pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea personalului militar de la acea dată, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017. 51. Faptul că baza de calcul al pensiei contestatorului a rămas neschimbată este justificat de aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, drepturile salariale ale procurorilor militari, inclusiv ale apelantului-contestator, nu au mai fost calculate în raport cu valoarea de referinţă sectorială, fiind limitate la indemnizaţiile de încadrare lunară prevăzute pentru anul 2022. În consecinţă, actualizarea la data deschiderii dreptului de pensie a salariilor brute realizate de apelantulcontestator în perioada iulie-decembrie 2017, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a însemnat, în fapt, limitarea acestora în raport cu dispoziţiile de salarizare aplicabile pentru 2022. 52. După comunicarea raportului, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile au depus, în termen legal, puncte de vedere asupra chestiunii de drept, în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 53. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 3.817/62/2018 a reţinut că dispoziţiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că operaţiunea de actualizare a bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, prevăzută în partea introductivă a art. 28 alin. (1), coroborat cu art. 60 din Legea nr. 223/2015, trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi nu poate fi raportată exclusiv la media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în cele 6 luni consecutive la alegerea persoanelor îndreptăţite din ultimii 5 ani de activitate. 54. Baza de calcul al pensiei este raportată la prevederile legale din domeniul salarizării, în vigoare la data la care drepturile de pensie au fost deschise. Aceste prevederi erau cuprinse la data deschiderii dreptului de pensie al contestatorului - 1 iulie 2018 - în Legea-cadru nr. 153/2017. Art. 38 alin. (6) din acest act normativ prevede că: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ 55. În speţă, baza de calcul aleasă de contestator a depăşit indemnizaţiile de încadrare lunare prevăzute pentru anul 2022 pentru un procuror militar în funcţie, motiv pentru care ea a fost limitată la aceste indemnizaţii, care reprezintă, în acelaşi timp, venitul net obţinut de contestator începând cu 1 ianuarie 2018, în aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. 56. Prin urmare, actualizarea bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, poate semnifica diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, în ipoteza în care aceasta depăşeşte soldele de funcţie stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. 57. Această interpretare este în acord cu principiul aplicării imediate a legii noi, de natură a înlătura orice inexactitate privind modul de stabilire a bazei de calcul al pensiei pentru viitor. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 58. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat opinii teoretice ale magistraţilor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, dar nu au identificat hotărâri judecătoreşti în materie. 59. Din relaţiile transmise a rezultat existenţa a două puncte de vedere diferite referitoare la actualizarea bazei de calcul al pensiei, la care face referire art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. 60. Astfel, în opinia majoritară instanţele au apreciat că dispoziţiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că operaţiunea de actualizare a bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, prevăzută în partea introductivă a art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, coroborat cu art. 60 din aceeaşi lege, trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu exclusiv la media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în cele 6 luni consecutive la alegerea persoanelor îndreptăţite din ultimii 5 ani de activitate. 61. Baza de calcul al pensiei este raportată la prevederile legale din domeniul salarizării, în vigoare la data la care drepturile de pensie au fost deschise. Aceste prevederi erau cuprinse la data deschiderii dreptului de pensie al contestatorului - 1 iulie 2018 - în Legea-cadru nr. 153/2017. Faţă de prevederile art. 38 alin. (6) din acest act normativ, actualizarea bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, poate semnifica diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, în ipoteza în care aceasta depăşeşte soldele de funcţie stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. 62. Într-o altă opinie, singulară, s-a considerat că actualizarea bazei de calcul al pensiei la care face referire art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu luarea în considerare a art. 60 din acelaşi text de lege, nu trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât aceasta se referă strict la salarizare, iar nu şi la dreptul la pensie, reglementat de Legea nr. 223/2015. De asemenea, a fost exprimată opinia că nu există nicio neconcordanţă între art. 28 şi 60 din Legea nr. 223/2015, întrucât la reglementarea bazei de calcul al pensiilor militare legiuitorul a pornit de la premisa că soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază ale persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015 au cunoscut o creştere succesivă, şi nu o diminuare, tocmai de aceea a prevăzut că media celor 6 luni alese se va actualiza la data deschiderii dreptului de pensie. Ca urmare a modificărilor succesive ale legii, s-a modificat conţinutul soldei/salariului lunar de bază al funcţiei, dar niciodată cuantumul acestora nu s-a micşorat ca urmare a recalculării, ci, eventual, suma în plus existentă la data recalculării a fost acordată sub formă de sumă compensatorie, inclusă în salariul lunar brut realizat. În raport cu dispoziţiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, practic, nu este posibil ca baza de calcul al pensiei să fie mai mică decât media drepturilor din cele 6 luni alese, care intră în baza de calcul al pensiei militare de stat, ci va fi cel puţin egală cu aceasta, astfel încât nu există nicio necorelare între art. 28 alin. (1) şi art. 60 din Legea nr. 223/2015. 63. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 64. Din verificările efectuate rezultă că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat, în repetate rânduri, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. 65. Astfel, respingând excepţiile de constituţionalitate invocate, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 852 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 27 martie 2020, următoarele: "22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (10) din Legea nr. 223/2015, întrucât, prin exercitarea dreptului de a opta pentru perioada de activitate în care au realizat soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în raport cu media cărora se stabileşte baza de calcul al pensiei, le-a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel obţinut de alţi militari având aceleaşi funcţii şi grade.23. Analizând aceste dispoziţii de lege, Curtea, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 15 şi 16, a reţinut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/poliţişti/funcţionari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce priveşte stabilirea pensiei, anume aceea de a-şi putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opţiune se poate exercita o singură dată. Având în vedere că dreptul de opţiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, aşa cum este şi cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.24. În prezenta cauză, Curtea observă că pretinsa discriminare şi încălcarea dreptului de proprietate, invocate de autorii excepţiei, nu vizează aspecte intrinseci dispoziţiilor de lege criticate, ci sunt rezultatul unor alegeri mai puţin favorabile, ce decurg din lipsa de cunoaştere a legii, despre care aceştia afirmă că nu este clară. Or, Curtea constată că normele de lege pe care autorii excepţiei arată că nu le cunosc sunt, în realitate, actele normative referitoare la salarizare ce le-au fost aplicabile în timpul desfăşurării activităţii profesionale, dar acestea nu constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că instanţa de contencios constituţional nu le poate analiza." 66. De asemenea, prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Curtea a reţinut că: "91. (...) dispoziţiile art. 28 alin. (2)-(3) din Legea nr. 223/2015, criticate de autorii excepţiei, nu sunt decât reflectarea regimului distinct al pensiei reglementate de art. 19 din Legea nr. 223/2015, în ceea ce priveşte baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei. În plus, Curtea constată că data la care se face actualizarea bazei de calcul al pensiei este aceeaşi pentru pensiile reglementate, cu titlu general, în art. 16 şi pentru cele reglementate în art. 19 din Legea nr. 223/2015, respectiv cea a deschiderii dreptului la pensie. Faptul că funcţia şi gradul profesional, prin raportare la care se face actualizarea, sunt cele deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raportului de serviciu este o măsură obiectivă şi rezonabilă, iar nu discriminatorie.92. În continuare, Curtea observă că autorii pretind că expresiile actualizate şi actualizarea din conţinutul art. 28 alin. (1)-(3) din Legea nr. 223/2015 încalcă exigenţele de claritate a legii impuse de dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Curtea reţine că absenţa unei definiţii nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-şi adapta conduita la prescripţiile acesteia. Într-adevăr, aşa cum a subliniat Curtea Constituţională, urmând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. Ca atare, soluţionarea pretinsei neclarităţi a expresiilor indicate de către autori reprezintă un atribut al puterii judecătoreşti, astfel încât critica formulată din perspectiva art. 1 alin. (3) din Constituţie nu poate fi primită." 67. Prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, s-a reţinut că: "117. Evident, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferenţe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată şi, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferenţe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu şi al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă - 65% din baza de calcul, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv «Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie». În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noţiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 ani, cuantumul pensiilor de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării.118. Prin urmare, eventualele diferenţe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecinţă a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecinţe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, soluţie care, aşa cum s-a menţionat anterior, este legitimă şi constituţională." 68. Totodată, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanţa de contencios constituţional a reţinut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitată). Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat. În aceste condiţii, Curtea constată că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferenţiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii.“ IX. Raportul asupra chestiunii de drept 69. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat, asupra fondului sesizării, că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese, în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. 70. De asemenea, pensia militară de stat netă, calculată conform art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 71. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: Asupra admisibilităţii sesizării 72. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constată că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 73. Conform art. 520 alin. (1) şi (2) din acelaşi normativ, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor, iar cauza va fi suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. 74. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza în ultimă instanţă; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea să fie o veritabilă problemă de drept şi să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 75. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că, prin cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită instanţa de trimitere, s-a solicitat anularea unei hotărâri emise de Comisia de Contestaţii şi a unei decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, acest litigiu de asigurări sociale fiind judecat de curtea de apel în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 96 pct. 2 şi ale art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi art. 103 din Legea nr. 223/2015. 76. Totodată, este îndeplinită cerinţa ca problema de drept să fie nouă şi asupra chestiunii de drept să nu se fi pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici să facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, în contextul în care nu există sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a unui recurs în interesul legii, pe rol sau soluţionate care să privească interpretarea art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prin raportare la art. 60 din aceeaşi lege şi la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în modalitatea din prezenta cerere de sesizare. 77. De asemenea, soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, întrucât litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea pendinte vizează o cerere prin care contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu intimatele, ca la stabilirea bazei de calcul al pensiei să se valorifice media veniturilor salariale din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare, şi valoarea de referinţă sectorială de 463,5 lei, stabilită prin art. 4 din Ordinul nr. 1.549 din 24 iulie 2018 al procurorului general al Parchetului xxx, corespunzătoare aceleiaşi perioade alese. 78. Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, din analiza situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, care reflectă aceste sume pentru perioada aleasă de contestator (iulie 2017 - decembrie 2017), rezultă că sumele menţionate corespund unei valori mai mici de referinţă sectorială, de 445 lei, iar nu de 463,5 lei, aşa cum pretinde contestatorul a se lua în considerare conform fluturaşilor de salariu anexaţi la cererea de chemare în judecată sau Adresei emise la data de 20 ianuarie 2019 de U.M. 02520 Bucureşti, ulterior datei înregistrării dosarului de pensionare (31 iulie 2018) şi datei emiterii deciziei de pensionare contestate (1 august 2018). 79. Cu toate acestea, se observă că sesizarea instanţei de trimitere vizează o chestiune de drept de care depinde soluţionarea cauzei în condiţiile în care, aşa cum susţin chiar intimatele, indiferent de calculul drepturilor salariale prin raportare la un anumit cuantum al valorii de referinţă sectorială de 445 lei ori 463,5 lei, baza de calcul al pensiei a rămas neschimbată, justificat de aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că începând cu data de 1 ianuarie 2018 drepturile salariale ale categoriei profesionale din care face parte reclamantul nu au mai fost calculate în raport cu valoarea de referinţă sectorială, fiind plafonate la indemnizaţiile de încadrare lunară prevăzute pentru anul 2022. 80. Or, prin cererea de apel s-a arătat că actualizarea la data deschiderii drepturilor de pensie a soldelor/salariilor lunare brute realizate în sensul luării în considerare exclusiv a ultimului salariu net ar anihila orice beneficiu ar obţine solicitantul de pensie prin exercitarea dreptului la alegerea celor 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, dat fiind că astfel baza de calcul va fi raportată întotdeauna de intimată doar la venitul din luna trecerii în rezervă, iar art. 60 din Legea nr. 223/2015 nu instituie o astfel de limitare, acest text plafonând pensia netă strict la nivelul mediei veniturilor salariale nete cuprinse în baza de calcul al pensiei, şi nu la cel al ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie (care, în speţă, este mai mic decât media veniturilor din cele 6 luni alese de contestator). 81. În atare condiţii, interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat prin prisma art. 60 din aceeaşi lege şi prin raportare la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, se impune a fi făcută cu ocazia pronunţării soluţiei în cauză, sesizarea de faţă având legătură cu soluţionarea litigiului pendinte. 82. De asemenea este îndeplinită şi cerinţa caracterului real, veritabil, al problemei de drept deduse dezlegării. 83. Referitor la acest aspect s-a statuat în mod constant că în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu procedura pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii. În acest sens sunt deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016 etc. 84. Or, din analiza dispoziţiilor legale a căror lămurire se solicită se poate observa că există posibilitatea unor interpretări diferite ale acestora, generată de modificările succesive intervenite, precum şi de intrarea în vigoare a unei noi legi-cadru de salarizare. 85. Ca atare, procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât Curtea de Apel Braşov este legal învestită cu soluţionarea unei cereri de apel, în ultimă instanţă, problema de drept este una nouă, dificilă, iar soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. Asupra fondului sesizării 86. Dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în vigoare atât la data deschiderii dreptului de pensie al reclamantului, cât şi în prezent, sunt următoarele: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). (...)“, în care nu se includ anumite drepturi salariale, enumerate în mod expres în continuare. 87. Legiuitorul a instituit o normă de favoare în beneficiul categoriei profesionale ale cărei drepturi sunt reglementate prin acest act normativ, în sensul prevederii posibilităţii ca viitorul pensionar să îşi aleagă perioada din ultimii 5 ani de activitate, pentru ca media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din această perioadă să constituie punctul de plecare al bazei de calcul al pensiei, însă, prin acelaşi text de lege, a prevăzut şi o condiţie, respectiv cea a actualizării cuantumului soldelor/salariilor brute din perioada aleasă în raport cu soldele/salariile brute avute la data când sa născut dreptul de pensie. 88. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, noţiunea de „actualizare“ înseamnă „a face ca ceva să devină actual“, „a aduce în prezent“, „a face să corespundă cerinţelor prezentului“ (Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, 2016) şi nu este neapărat sinonimă cu noţiunea de majorare. 89. Prin aplicarea regulilor de interpretare gramaticală, ţinând seama de sintaxa şi morfologia propoziţiei, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate în textul interpretat, de semnele de punctuaţie şi ortografie, rezultă că baza de calcul al pensiei se determină ca medie a soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, deja actualizate prin transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcţia de bază prin raportare la cuantumul de la data deschiderii dreptului de pensie, şi nu ca medie a soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate, realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, medie care ar urma apoi să fie actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie. 90. Această concluzie rezultă şi din aplicarea argumentului reducerii la absurd - reductio ad absurdum -, potrivit căruia o anumită soluţie este admisibilă raţional, pentru că o soluţie contrară ar fi inadmisibilă, inacceptabilă, absurdă. Or, fiecare soldă/salariu lunar brut din cele 6 alese de beneficiarul pensiei militare poate fi transpusă prin actualizarea elementelor componente prin raportare la cuantumul acestora de la data deschiderii drepturilor de pensie, pe când o medie a acestora nu poate avea un asemenea corespondent, nefiind în discuţie, spre exemplu, o actualizare în funcţie de indicele de inflaţie, ci o actualizare în funcţie de elementele soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de la data deschiderii dreptului de pensie. 91. O dovadă că operaţiunea de actualizare avută în vedere de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 presupune transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcţia de bază, astfel cum a fost identificat în statele de plată ale fiecărei luni din cele 6 luni consecutive alese pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea personalului militar de la data deschiderii drepturilor de pensie, sunt ordinele emise în aplicarea acestei legi. 92. Astfel, după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, a fost adoptat Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 al ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016. 93. Relevanţă pentru dezlegarea problemei de drept în discuţie o au prevederile art. 11 din anexa nr. 1 a acestui ordin, potrivit cărora: „Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (...).“ 94. În continuare, pentru fiecare dintre elementele acestei baze de calcul, respectiv: a) soldele/salariile de funcţie; b) soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut; c) gradaţiile; d) soldele/salariile/indemnizaţiile de comandă/ conducere; e) solda/salariul de merit; f) indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă; g) sumele reprezentând alte elemente salariale, se identifică în concret modul cum se face această actualizare. 95. Spre exemplu, potrivit art. 12 alin. (1) „Actualizarea soldei/salariului de funcţie se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcţiilor în instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcţiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcţiei, gradul militar/profesional al funcţiei, nivelul studiilor cu funcţii în plată la data de 1 ianuarie 2016“, iar conform alin. (2) „Actualizarea soldei/salariului de funcţie prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016“. 96. De asemenea art. 13 alin. (1) prevede că „În vederea actualizării soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deţinute se utilizează suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, după caz, avută/avut în cele 6 luni consecutive, identificate în documentele de plată ale acestora, care se transpun la nivelul soldei de grad/salariului gradului profesional aflat în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional corespondent/echivalent“, iar conform art. 14 alin. (1) „În vederea actualizării cuantumului gradaţiilor se utilizează numărul de gradaţii avut în cele 6 luni consecutive, identificat în documentele de plată, care se transpune la nivelul cuantumului gradaţiilor aflat în plată conform legislaţiei aplicabile la data de 1 ianuarie 2016“. 97. Deşi aceste reglementări fac referire la transpunerea elementelor salariale la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016, trebuie menţionat că ordinul anterior menţionat a fost emis în temeiul art. 109 alin. (7) şi al art. 110 alin. (8) din Legea nr. 223/2015 şi viza procedura de transformare a pensiilor deja stabilite în pensii militare de stat cu consecinţa recalculării, „în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a legii“. 98. Raţionamentul este pe deplin valabil şi se aplică mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte stabilirea bazei de calcul pentru drepturile de pensie deschise ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, care, potrivit art. 28, se transpun la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensie. 99. Ca atare, în cadrul operaţiunii de actualizare din textul normativ anterior indicat trebuie identificate actele normative care reglementează materia salarizării la data deschiderii dreptului de pensie al persoanelor care au funcţia de bază similară cu cea avută de viitorul pensionar în cele 6 luni alese, potrivit legii. 100. În speţa de faţă, dreptul de pensie fiind deschis conform art. 63 din Legea nr. 223/2015, în anul 2018 erau incidente dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „(...) drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege“. 101. Or, în condiţiile în care salariul, în ultimele luni de activitate - deci inclusiv la data deschiderii dreptului de pensie -, era stabilit potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căruia „în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022“, baza de calcul al pensiei se va raporta la media veniturilor brute astfel calculate. 102. Sub acest aspect se poate observa că actul normativ este clar, nefăcându-se distincţie asupra situaţiilor în care cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, în perioada aleasă de viitorul pensionar, în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special era mai mare decât media soldelor/salariilor lunare brute la data deschiderii drepturilor de pensie, aceasta ţinând de opţiunea legiuitorului, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţia României. 103. Astfel, aşa cum s-a arătat anterior în cadrul capitolului ce vizează analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat, în repetate rânduri, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. 104. Prin considerentele Deciziei nr. 852 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 27 martie 2020, şi ale Deciziei nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Curtea a arătat că: „23. (...) art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/poliţişti/funcţionari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce priveşte stabilirea pensiei, anume aceea de a-şi putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. (...) Având în vedere că dreptul de opţiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, aşa cum este şi cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.“ 105. În acest mod, se răspunde unei alte întrebări puse de instanţa de trimitere, respectiv aceea a relevanţei beneficiului acordat de lege, a alegerii de către titular a veniturilor realizate în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, din moment ce această bază este plafonată la veniturile în plată la data deschiderii dreptului de pensie. 106. Prin această normă de „favoare“, aşa cum a statuat instanţa de contencios constituţional, viitorul pensionar are dreptul de a alege o perioadă în care a beneficiat de elemente componente ale soldei/salariului lunar brut în plus faţă de cele realizate la data deschiderii dreptului de pensie şi, chiar dacă nu le mai deţine la data pensionării, are dreptul ca în baza de calcul al pensiei, în temeiul art. 28, să fie luată în considerare media soldelor astfel determinate, actualizate, în cuantumul prevăzut pentru o persoană cu aceeaşi funcţie aflată în activitate. 107. Acolo unde legiuitorul a dorit a da posibilitatea viitorilor pensionari de a alege între cele două cuantumuri, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în perioada aleasă de viitorul pensionar, în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special şi media soldelor/salariilor lunare brute actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, a făcut-o în mod expres, această situaţie nefiind însă întâlnită în forma actuală a art. 28 din Legea nr. 223/2015. 108. Astfel, cu titlu de exemplu, se observă că pentru personalul aflat în misiune permanentă în străinătate, în forma iniţială a acestei legi, art. 28 avea următorul cuprins: „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). (...) (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (…) (5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă. (…)“ 109. Concluzia care se desprinde din cele arătate anterior este aceea că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, astfel cum este definită de art. 28 din Legea nr. 223/2015, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut este mai mare sau mai mic la data deschiderii drepturilor de pensie faţă de perioada aleasă de viitorul pensionar. 110. Pentru a răspunde punctual întrebării instanţei de trimitere, aceasta poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, care este însă o situaţie de excepţie, şi nu regula în materia salarizării potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, ce a prevăzut, în general, majorări salariale. 111. Astfel, în ceea ce priveşte aplicarea acestei legi, art. 38 a instituit o serie de reguli, stipulând că prevederile legii se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, când se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 112. Conform art. 38 alin. (3) din acest act normativ, „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“. 113. Legiuitorul a stabilit în mod expres anumite excepţii de la aplicarea acestor dispoziţii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2018, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2019. 114. De asemenea, conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)“, o serie de derogări fiind, de asemenea, adoptate de legiuitor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 61/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 51/2020 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi Legea nr. 64/2020 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice etc. 115. Art. 38 alin. (6), care prevede plafonarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare astfel majorate, începând cu 1 ianuarie 2018, la nivelul celor stabilite de lege pentru anul 2022, a suferit, de asemenea, modificări prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 287/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi Legea nr. 156/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 116. Cu toate acestea, niciunul dintre actele normative anterior menţionate nu au reglementat situaţia din cazul de faţă, în care, ca urmare a pronunţării unor hotărâri judecătoreşti sau emiterii unor acte administrative, s-a procedat la recalcularea în mod retroactiv a drepturilor salariale anterior datei de 1 ianuarie 2018, rezultând o indemnizaţie mai mare la data de 31 decembrie 2017 faţă de cea acordată începând cu data de 1 ianuarie 2018, prin aplicarea plafonării la nivelul salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare prevăzute în anexele la lege pentru anul 2022. 117. Or, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), cu atât mai mult cu cât este în discuţie o zonă normativă specială, cum este cea din domeniul asigurărilor sociale, neputând fi introduse distincţii dacă legea nu le încorporează. 118. De asemenea nu poate fi primită nici opinia exprimată în cadrul punctelor de vedere transmise de curţile de apel la solicitarea prezentului complet, potrivit căreia, practic, nu este posibil ca baza de calcul al pensiei să fie mai mică decât media drepturilor din cele 6 luni alese, care intră în baza de calcul al pensiei militare de stat, ci va fi cel puţin egală cu această medie, prin aplicarea art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017. 119. Potrivit acestui text, „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia“. 120. Or, în luna februarie 2018 drepturile salariale ale personalului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 erau deja stabilite prin aplicarea art. 38 alin. (3) şi (6) anterior enunţate, astfel încât în situaţia în care veniturile lunii decembrie 2017, majorate cu 25%, conform art. 38 alin. (3), depăşeau plafonul impus de art. 38 alin. (6), erau stabilite începând cu luna ianuarie 2018 la acest nivel, indiferent dacă erau mai mari decât acesta. 121. Rezultă chiar din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2019, care a introdus acest alineat, că scopul legiuitorului nu a fost ca suma compensatorie să cuprindă eventuala diferenţă de venit dintre luna decembrie 2017 şi luna ianuarie 2018, ci o cauză principală care a condus la adoptarea acestor prevederi a fost aceea că „limitarea acordării sporurilor la 30% pentru personalul din unităţile sanitare a condus la diminuarea veniturilor salariale pentru această categorie de personal“ şi că „pentru unele categorii de bugetari, de exemplu, personalul încadrat pe unele funcţii din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, care a beneficiat începând cu 1 martie 2018 de prevederile Regulamentului de sporuri aprobat în baza art. 23 din această lege, drepturile salariale nete începând cu luna martie 2018 au fost mai mici decât cele acordate în luna februarie 2018, drept care este necesară corectarea acestor situaţii în regim de urgenţă“. 122. Un alt element în raport cu care se stabileşte cuantumul pensiei militare a cărei bază de calcul este determinată conform regulilor de la art. 28 din Legea nr. 223/2015 este impus de art. 60 alin. (1) din aceeaşi lege, invocat, de asemenea, de către instanţa de trimitere. 123. Acesta, în forma anterioară modificărilor aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, avea următorul cuprins: „(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.“ 124. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat, în sensul că are următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ 125. Trebuie menţionat că art. 3 lit. m) din aceeaşi lege, astfel cum a fost modificat prin aceeaşi Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, dispune că „pensia netă“ reprezintă pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare. 126. Art. 60 din lege, în forma expusă mai sus, a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanţa de contencios constituţional a reţinut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii.“ 127. Pornind de la aceste elemente, procedând la o interpretare sistematică a legii, prin luarea în considerare a legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziţii din acelaşi act normativ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează a determina domeniul de aplicare al art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 128. Astfel, art. 60 din Legea nr. 223/2015 dispune plafonarea pensiei nete la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute, astfel cum aceasta este calculată potrivit art. 28 din acelaşi act normativ, deci se referă la media soldelor, actualizate deja prin transpunerea elementelor componente ale soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, la data deschiderii drepturilor de pensie (folosindu-se în mod expres sintagma cuprinse în baza de calcul al pensiei). 129. Aceeaşi referire este făcută şi la art. 3 lit. l) din lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, potrivit căruia „solda/salariul lunar net reprezintă solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare“. 130. În condiţiile în care s-a stabilit anterior că baza de calcul al pensiei prevăzută de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este formată din media celor 6 solde/salarii lunare brute, deja actualizate prin transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcţia de bază, nu poate fi primită interpretarea în sensul că art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la plafonarea pensiei nete militare de stat la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate în cele 6 luni alese. 131. De altfel, fişa de pensie nu conţine cuantumul efectiv încasat al soldelor/salariilor lunare brute din cele 6 luni alese, ci în aceasta se înscriu drepturile salariale aferente celor 6 luni consecutive alese, deja aduse la nivelul celor aferente funcţiei de bază prin raportare la cuantumul de la data deschiderii dreptului de pensie. 132. În acest sens, se observă că art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016 emis de ministrul apărării naţionale, de ministrul afacerilor interne şi de directorul Serviciului Român de Informaţii, stabileşte că partea a II-a a fişei de pensie se completează la pct. 7 cu „Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situaţia în care beneficiarul nu îşi exprimă opţiunea, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Rubricile din tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcţia de bază, actualizate, aferente fiecăreia din cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent şi sumă“. 133. De altfel, procedând şi la interpretarea istorico-teleologică a art. 60 din Legea nr. 223/2015, modalitate ce ajută la stabilirea sensului unei dispoziţii legale, prin urmărirea finalităţii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, analizând expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, constată că legiuitorul, deşi a acceptat ca baza de calcul al pensiei să fie media drepturilor salariale din cele 6 luni alese de viitorii pensionari, actualizate, prin transpunerea soldelor/salariilor brute de la data deschiderii dreptului de pensie, prin modificarea textului normativ, s-a asigurat ca la stabilirea pensiei nete militare de stat să nu se depăşească valoarea netă a acestora şi să nu se mai procedeze la actualizarea anuală a pensiei astfel stabilite în raport cu majorarea drepturilor salariale ale personalului aflat în activitate. 134. În aceste condiţii, nu se poate aprecia că modificarea art. 60 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu este corelată cu dispoziţiile din forma anterioară a Legii nr. 223/2015, fiind clar că legiuitorul a urmărit ca nivelul pensiei militare să nu depăşească un anumit plafon, atribuţia de legiferare a acestuia fiind un drept constituţional exclusiv acordat, fără a putea fi supus unor limitări sau ingerinţe din partea altor puteri ale statului, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţia României. 135. Pentru toate aceste argumente, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. În interpretarea dispoziţiilor art. 60 din aceeaşi lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabileşte că: Pensia militară de stat netă, calculată conform dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2020. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
