Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ioan Strejeriu în Dosarul nr. 3.080/115/2018 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.336D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.080/115/2018, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Strejeriu cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 stabilesc un tratament discriminatoriu în ceea ce priveşte calculul pensiilor militare, sens în care acesta face referire la persoanele (individualizate de art. 19 din acelaşi act normativ) care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, faţă de persoanele individualizate de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, care se pensionează din sistemul militar. Astfel este vorba de două categorii speciale de persoane care la împlinirea vârstei prevăzute pentru pensionare nu au o vechime completă în sistemul militar de cel puţin 25 de ani: categoria celor care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, respectiv categoria celor care la data împlinirii vârstei de pensionare nu au o vechime integrală în acelaşi sistem. În ambele cazuri este vorba de persoane care nu au o vechime integrală de 25 de ani, în sistemul militar, pentru a beneficia de pensie de serviciu integrală. Singura deosebire este momentul ieşirii din sistemul militar. Persoanele din prima categorie nu îndeplinesc condiţiile de pensionare: vechime în muncă, limită de vârstă la data trecerii în rezervă sau la data încetării raporturilor de serviciu, în timp ce persoanele din cea de-a doua categorie, la data împlinirii vârstei de pensionare, nu au o vechime integrală în sistemul militar. Se creează astfel o situaţie discriminatorie pentru persoane care au lucrat perioade identice în sistemul militar, în ceea ce priveşte baza de calcul al pensiei de serviciu, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015. Prin dispoziţia legală a cărei neconstituţionalitate se solicită a fi constatată, persoane care au prestat aceeaşi muncă pentru aceeaşi perioadă de timp vor beneficia de pensii de serviciu diferite, raportat la data încetării raportului de serviciu. Acest criteriu este lipsit de orice obiectivitate şi logică, generând astfel inechităţi evidente, contrare principiului egalităţii în drepturi. 6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul cuprins: „Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).“ 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 14 privind interzicerea discriminării cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, sau Decizia nr. 287 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 iulie 2021, instanţa de contencios constituţional a respins excepţiile de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei“, principiu pe care îl menţionează în art. 2 lit. f) din actul normativ menţionat. Cu toate acestea, simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat (a se vedea Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019). 13. Curtea a mai reţinut că modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat reprezintă o manieră prin care legiuitorul a ţinut seama de diferenţele obiective dintre diversele categorii de beneficiari reglementate de Legea nr. 223/2015. Astfel, stabilirea condiţiilor pentru acordarea pensiilor militare de stat şi a modului de determinare a cuantumului acestor pensii pentru diferite categorii de beneficiari se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. 14. De asemenea, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 15. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile, ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei, şi Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos contra Greciei). 16. În acest context, Curtea reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, instituind reguli de determinare a cuantumului pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 din lege, reglementează o ipoteză juridică distinctă de cea prevăzută de art. 29 alin. (2) din acelaşi act normativ. Astfel, regulile de determinare a cuantumului pensiei de serviciu sunt diferite, acestea fiind determinate de situaţiile diferite în care se află diversele categorii de beneficiari ai Legii nr. 223/2015, şi anume: militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu sau de invaliditate, pe de o parte, şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, care îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei de serviciu. 17. În consecinţă, Curtea constată că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu pentru categorii distincte de destinatari ai Legii nr. 223/2015 respectă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie, care nu interzice reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Strejeriu în Dosarul nr. 3.080/115/2018 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
