Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Emil Păscuţ în Dosarul nr. 28.385/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.275D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a comunicat note scrise prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 au un conţinut clar, întrunind exigenţele de calitate a legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 217 din 30 martie 2021 şi Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 2.348 din 22 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 28.385/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Emil Păscuţ într-o cauză având ca obiect o contestaţie împotriva unei decizii de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, întrucât salarizarea poliţiştilor ţine de regimul juridic al acestora şi trebuie stabilită, din perspectiva constituţională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanţa simplă a Guvernului. Astfel, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul (drepturile şi obligaţiile) funcţionarului public se reglementează prin „lege organică“. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 7 iunie 2005, ale cărei considerente au efect obligatoriu, şi arată că art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a reglementat valoarea unui element esenţial al salariului poliţistului, şi anume „valoarea sectorială de referinţă“ - pe baza căreia s-au calculat şi stabilit „salariul de funcţie“ şi „salariul de grad profesional“ ale autorului excepţiei, în perioada de referinţă aleasă pentru stabilirea bazei de calcul şi a cuantumului pensiei de serviciu. În consecinţă, consideră că art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 încalcă în mod vădit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, întrucât nu reprezintă „lege organică“. În susţinerea ultraactivităţii prevederilor de lege criticate, este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 201 din 7 aprilie 2016. 7. Autorul mai susţine că art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 115 alin. (1) din Constituţie, în lumina căruia se poate reglementa în domeniul rezervat legii organice doar prin ordonanţe de urgenţă, per a contrario, nu şi prin ordonanţe simple ale Guvernului. Împrejurarea că Guvernul, ca emitent al Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, a intervenit în sfera competenţelor exclusive ale Parlamentului, în configuraţie de legiuitor organic, determină încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind separaţia puterilor în stat. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, este invocată decizia Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. 8. Referitor la excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 prin raportare la dispoziţiile constituţionale reprezentate de art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 47 alin. (2) şi art. 16, autorul invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 654 din 17 octombrie 2017 şi susţine critici similare de neconstituţionalitate, referitoare la ultraactivitatea în timp a acestor dispoziţii legale, cu consecinţe asupra încălcării dreptului la pensie. Se susţine şi încălcarea principiului egalităţii în drepturi, de vreme ce „îngheţarea elementelor salariale nu a fost expresia unui tratament egal şi uniform pentru toţi salariaţii“, existând categorii de salariaţi care au beneficiat de creşteri salariale substanţiale. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. Reţine că regimul juridic al celor două categorii de ordonanţe (simple şi de urgenţă) este diferit, aceasta din urmă neconstituind o varietate a ordonanţei adoptate în baza unei legi de abilitare, ci o măsură de ordin constituţional care permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să rezolve anumite situaţii extraordinare şi care se justifică pe raţiuni legate de necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii rapide în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Astfel, în expunerea de motive a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 99/2016 şi nr. 9/2017, urgenţa acestor acte normative este justificată pentru încercarea de a se evita orice risc de blocaj în asigurarea resurselor bugetare, fiind îndeplinită existenţa cumulativă a două elemente: urgenţa reglementării, în situaţii care impun luarea unor soluţii imediate, şi evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017. 14. Curtea observă că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 99/2016 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 9/2017 au avut aplicabilitate limitată în timp la perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, urmează a se exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor legale cu privire la care Curtea Constituţională a fost sesizată. De asemenea, având în vedere că în cauză sunt formulate şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine ca obiect al excepţiei şi actele normative, în ansamblul lor, respectiv: Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017. 15. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008: "(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea de referinţă sectorială în baza căreia se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.(2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.(3) Soldele de funcţie şi de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcţia îndeplinită şi pentru gradul profesional deţinut de funcţionarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) şi (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului." – Art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.“; – Art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017: „În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.“ 16. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor şi principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind ordonanţele adoptate de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare, adoptarea şi limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 şi Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, şi Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021). 18. Analizând critica de neconstituţionalitate ce vizează încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la adoptarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, precum şi ale art. 115 alin. (1), care se referă la abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, Curtea a reţinut, că, aşa cum în mod constant a statuat în jurisprudenţa sa, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente - naşterea, executarea şi încetarea - ale raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se referă în mod intrinsec la statutul acestora, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În ceea ce priveşte reglementarea tuturor acestor aspecte în cazul poliţiştilor, Curtea a constatat că acestea constituie obiectul reglementării Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a avut ca obiect de reglementare însă salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, iar Curtea a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile strict şi limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 21 decembrie 2005). 19. În consecinţă, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituţionalitate formulate cu privire la Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008. 20. Referitor la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Curtea a constatat că, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul normează un conţinut clar şi predictibil, care întruneşte exigenţele de claritate, previzibilitate şi accesibilitate care intră în conţinutul principiului legalităţii consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Textul de lege criticat prevede foarte clar că se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice şi că nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. De asemenea, modalitatea de normare prevăzută de textul de lege criticat este diferită de cea analizată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, paragraful 42, prin care s-au analizat dispoziţii de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate şi prin care s-a statuat că „prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziţie legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. 21. Având în vedere că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 consacră, în esenţă, o soluţie legislativă similară celei stabilite prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, considerentele anterior enunţate sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, impunându-se respingerea acestora ca neîntemeiate. 22. Sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă formulate în privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a constatat că împrejurările menţionate în preambulul actelor normative menţionate se pot încadra în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pun în pericol un interes public, şi anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017. Curtea a mai reţinut că urgenţa a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanţelor de urgenţă criticate (a se vedea Decizia nr. 622 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2020, şi Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1323 din 31 decembrie 2020). 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 24. Distinct de acestea, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, criticate în prezenta cauză, dispun în sensul neaplicării valorii de referinţă şi coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Desigur, aceste prevederi legale fac inaplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea cuantumului drepturilor salariale, dar nu în sensul contracarării voinţei legiuitorului, ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, astfel încât implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea, în practică, a drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecinţă, nu se poate reţine că prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă criticate s-ar fi încălcat principiul separaţiei puterilor, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, sau dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. 25. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea reiterează că deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale nu au de plano semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 11 iunie 2020, precitată). 26. Referitor la invocarea prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie încălcarea dreptului fundamental la pensie, care se exercită în condiţiile pe care legea le stabileşte. 27. În raport cu cele enunţate, Curtea constată că prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului criticate în prezenta cauză nu sunt afectate drepturi sau libertăţi fundamentale şi, prin urmare, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt sub niciun aspect încălcate. 28. Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea legii excedează controlului de constituţionalitate, soluţionarea acestora revenind instanţelor judecătoreşti. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Păscuţ în Dosarul nr. 28.385/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în ansamblul său, şi ale art. II din aceasta, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, şi ale art. 1 alin. (1) din aceasta, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 1 alin. (1) din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE PROF. UNIV. DR. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
