Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Virgil Mocanu în Dosarul nr. 1.407/118/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.232D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.407/118/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Virgil Mocanu cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect contestaţia unei decizii de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece determină neacordarea beneficiului de reducere a vârstei de pensionare pentru munca desfăşurată în grupa superioară de muncă pentru persoanele care nu au realizat stagiul complet de cotizare de 35 de ani, în cazul pensionării pentru limită de vârstă. În mod discriminatoriu, beneficiul reducerii vârstei de pensionare recunoscut persoanelor care au lucrat în grupa superioară de muncă este acordat doar celor care au împlinit stagiul complet de cotizare (de 35 de ani), astfel încât statul nu mai asigură un echilibru just între interesele creditorilor şi cele ale debitorilor. Se creează astfel o discriminare între persoane care au muncit în condiţii identice, deoarece pot beneficia de reducerea vârstei standard, doar acelea care au realizat stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin acest mod de reglementare, legiuitorul înlătură de la aplicare art. 53 alin. (2) din Legea 263/2010, care prevede stagiul minim de cotizare pentru care statul garantează dreptul la pensie. Se încalcă şi dreptul de proprietate, având în vedere că pensia este un „bun“, protejat de dispoziţiile constituţionale şi convenţionale privind proprietatea, şi are loc o restrângere a exerciţiului dreptului, care nu respectă exigenţele art. 53 din Constituţie. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile criticate sub aspectul concordanţei lor cu Legea fundamentală, inclusiv prin raportare la blocul de convenţionalitate, nu contravin normelor şi principiilor constituţionale ale egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi ale nediscriminării, deoarece prin acestea, contrar celor afirmate de autorul excepţiei, nu se instituie în mod nejustificat un tratament juridic diferenţiat între categorii de persoane aflate în situaţii comparabile din punct de vedere obiectiv, pentru că asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi cei care nu l-au realizat nu se află, din perspectiva supusă analizei în prezenta cauză, într-o situaţie similară. Instanţa judecătorească reţine că legiuitorul, care dispune de o amplă marjă de apreciere în configurarea conţinutului şi a condiţiilor de acordare a dreptului la pensie, astfel cum rezultă din jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional pronunţată în interpretarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, a stabilit, în mod unitar, prin art. 3 alin. (1) lit. r), art. 55 alin. (1), art. 62 alin. (1) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, că reducerea vârstei standard de pensionare, indiferent de categoria de pensie solicitată de asigurat - pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială -, este condiţionată întotdeauna de realizarea stagiului complet de cotizare stabilit de lege, fie a celui general, reglementat de art. 53 alin. (3) din lege, fie a celor speciale, prevăzute, exempli gratia, în art. 56 alin. (3) şi art. 57 alin. (3), în forma modificată prin Legea nr. 155/2016 şi Legea nr. 221/2018. Nerealizarea stagiului complet de cotizare de către asiguratul care a desfăşurat activitate în grupa a II-a de muncă nu îl privează pe acesta de acordarea stagiului de cotizare suplimentar aferent vechimii în grupa a II-a de muncă şi, consecutiv, a punctajului suplimentar de 25%, aferent acestui stagiu de cotizare suplimentar, ci numai îi restricţionează beneficiul la acordarea reducerii vârstei standard de pensionare pe temeiul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă. În aceste condiţii, instanţa apreciază că criteriul de diferenţiere utilizat de legiuitor nu este unul nejustificat în mod obiectiv, astfel că tratamentul juridic diferit nu este discriminator, această situaţie nefiind nici de natură a constitui o ingerinţă în dreptul de proprietate al reclamantului având ca obiect obţinerea de către acesta a pensiei la un anumit moment, aceasta deoarece intră în noţiunea de „bun“ numai bunurile actuale, adică pensia aflată în plată, nu şi cea eventuală, ori speranţa legitimă de a obţine un bun, care, în speţă, nu există, legea fiind clară în sensul că beneficiul se acordă numai asiguraţilor care au realizat stagiul complet de cotizare. 7. Totodată, instanţa apreciază că nu poate fi reţinută nici critica privitoare la încălcarea art. 53 din Constituţie, cu motivarea că sintagma din dispoziţia legală criticată nu constituie o restrângere a dreptului la pensie, adică o modificare temporară a limitelor exerciţiului acestuia, care să intre în domeniul de aplicare a art. 53 din Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, aceasta este o dispoziţie legală prin care este configurat chiar regimul juridic al dreptului fundamental la pensie şi care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, în stabilirea limitelor exerciţiului dreptului la pensie, în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: [...]“. 12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor internaţionale privitoare la drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi Convenţie privind interzicerea discriminării. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma pretinsei încălcări a principiului egalităţii în drepturi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, sau Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016). 14. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. În acest sens este şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a stabilit că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare reduse. 15. Distinct de aceste considerente, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea reiterează că principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 16. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor dispoziţii orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. 17. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că stabilirea condiţiei realizării stagiului complet de cotizare pentru a avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, reprezintă un criteriu obiectiv, iar în raport cu acest criteriu, beneficiarii legii se plasează în situaţii juridice diferite. În consecinţă, instituirea unui tratament juridic diferit pentru categorii distincte de destinatari ai Legii nr. 263/2010 respectă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie, care nu interzice reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii. 18. De asemenea, această concepţie legislativă referitoare la realizarea stagiului complet de cotizare în vederea acordării dreptului la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, este în concordanţă cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, care permit legiuitorului să stabilească, potrivit opţiunii sale, condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19). 19. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituţie, Curtea precizează că nu se încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, de vreme ce „cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). 20. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate, nu au incidenţă în cauză. 21. Prin urmare, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei referitoare la pretinsa contrarietate a sintagmei „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 cu prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie, precum şi cu cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi Convenţie, invocate prin prisma art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, sunt neîntemeiate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgil Mocanu în Dosarul nr. 1.407/118/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că sintagma „care au realizat stagiul complet de cotizare“ din cuprinsul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
