Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Petrişor Vasile Andreica, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 469/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.003D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul Petre Ovidiu Preoteşescu, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 253D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Silviu Valentin Bradu şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 32.309/3/2018* al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepţiei în Dosarul nr. 3.003D/2019 este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 253D/2020 la Dosarul nr. 3.003D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei în Dosarul nr. 3.003D/2019, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate formulate în privinţa normelor referitoare la salarizarea poliţiştilor. În esenţă, susţine că Guvernul a adoptat în această materie ordonanţe de urgenţă prin care a blocat aplicarea valorilor de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare stabiliţi de Parlament prin Legea-cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010. Arată că, drept urmare a aplicării prevederilor de lege criticate, poliţiştii nu se pot bucura de majorările salariale acordate altor categorii de personal plătit din fonduri publice şi că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece prevederile legale criticate trimit la norme abrogate şi astfel le ultraactivează. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 şi Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin Sentinţa civilă nr. 7256 din 29 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 469/3/2019*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătiţi din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Petrişor Vasile Andreica, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici. 9. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 32.309/3/2018*, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, precum şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Silviu Valentin Bradu şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ într-o cauză având ca obiect drepturi salariale. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin (3) lit. j) din Constituţie şi principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât salarizarea poliţiştilor ţine de regimul juridic al acestora şi trebuie stabilită, din perspectiva constituţională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanţă simplă a Guvernului. Se susţine şi încălcarea art. 115 alin. (1) şi (6) din Constituţie din care rezultă interdicţia de a se reglementa prin ordonanţe simple în domeniul rezervat legii organice, cu observaţia că salarizarea poliţiştilor este un domeniu rezervat legii organice prin dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În opinia autorilor, excepţia are legătură cu cauza întrucât salariile acestora au fost calculate şi plătite prin luarea în considerare a valorii de referinţă de 197,33 lei, introdusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, fiind evident că această normă a fost ultraactivată, după abrogarea prin art. 48 din Legea-cadru nr. 330/2009 şi respingerea de către Parlament, prin Legea nr. 49/2012. În susţinerea admisibilităţii excepţiei sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011 şi Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016. Se mai susţine că prevederile art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 încalcă principiul securităţii raporturilor juridice prevăzut în art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece au ultraactivat coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă de „197,33 lei“ din anexa nr. 1, abrogată, la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, şi art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora abrogarea unei norme are caracter definitiv, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia încălcarea regulilor din Legea nr. 24/2000 atrage încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice. Se arată că sunt incidente, mutatis mutandis, considerentele obligatorii din Decizia Curţii Constituţionale nr. 654 din 17 octombrie 2017, potrivit cărora, „deşi trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată“. În opinia autorilor excepţiei, art. 12 alin. (5) şi art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 produc efecte şi după ieşirea lor din vigoare, în litigiul dedus judecăţii, întrucât, în baza acestor texte, coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 au fost ultraactivaţi. Trebuie observat şi că eventuala declarare a neconstituţionalităţii art. 12 alin. (5) şi a art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 are ca efect activarea coeficienţilor de ierarhizare din Legea-cadru nr. 330/2009, în beneficiul autorilor excepţiei, ţinând cont şi de împrejurarea că normele succesive ulterioare au amânat aplicarea coeficienţilor şi valorii de referinţă din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv din Legea-cadru nr. 153/2017, ultraactivând coeficienţii şi valoarea de referinţă din legislaţia anterioară Legii-cadru nr. 284/2010. 11. De asemenea, autorii susţin că prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, deoarece ultraactivează prevederile abrogate din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 şi pe cele ale art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 privind valoarea de referinţă de „197,33 lei“. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal constată îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, fără a-şi exprima opinia asupra acesteia. 13. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul conformităţii textelor legale criticate cu prevederile constituţionale, deoarece, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcţionarului public poliţist. De asemenea, principiul separaţiei puterilor în stat a ajuns să fie interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituţie delegarea de atribuţii între autorităţile publice - a se vedea abilitarea Guvernului de Parlament să emită ordonanţe. Salariile tuturor poliţiştilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legislaţia in vigoare. Accesul reclamanţilor la justiţie nu este îngrădit, dovadă fiind şi prezenta acţiune. Nu este încălcat nici principiul securităţii raporturilor juridice sau principiul separaţiei puterilor în stat. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei în Dosarul nr. 3.003D/2019, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. 18. Curtea observă că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Curtea mai observă că Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, urmează a se exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor legale cu privire la care Curtea Constituţională a fost sesizată. Totodată, observând că în prezenta cauză sunt formulate critici de neconstituţionalitate extrinsecă asupra Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei şi acest act normativ, în ansamblul său. 19. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008: "(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea de referinţă sectorială în baza căreia se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.(2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.(3) Soldele de funcţie şi de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcţia îndeplinită şi pentru gradul profesional deţinut de funcţionarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) şi (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.“;" – Art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009: „În anul 2010, salariile, soldele şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizaţi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele la prezenta lege.“; – Art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009: " În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009“.;" – Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: " Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;“." 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor şi principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi art. 115 alin. (1) şi (6) privind ordonanţele adoptate de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare şi limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 şi ordonanţa menţionată, în ansamblul său, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, şi Decizia nr. 285 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021). 22. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în ceea ce priveşte reglementarea tuturor aspectelor esenţiale privind naşterea, executarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, acestea constituie obiectul de reglementare al Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Or, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a avut ca obiect de reglementare, aşa cum reiese din însuşi titlul său, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, stabilind reguli privind valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile acestor funcţionari publici cu statut special. 23. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile strict şi limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, şi Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). În consecinţă, dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 şi actul normativ în ansamblul său nu încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) şi nici pe cele ale art. 115 alin. (1) din Constituţie, impunându-se respingerea criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, inclusiv a celor formulate prin raportare la art. 1 alin. (4) din Constituţie. 24. Referitor la susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie referitoare la limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, Curtea a constatat că invocarea acestor norme din Legea fundamentală nu are relevanţă în cauză, deoarece obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu îl constituie o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ci o ordonanţă simplă. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. În ceea ce priveşte critica adusă dispoziţiilor art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, precum şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reţine că aceste prevederi de lege clarifică, pentru perioade determinate, situaţia drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. Astfel, dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 prevăd cu claritate că, în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi utilizaţi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, iar dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, obligaţia menţinerii în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Reţinând că, raportat la raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituţiei, Curtea observă că, prin dispoziţiile legale criticate, legiuitorul a urmărit garantarea cuantumului drepturilor salariale şi evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. 27. Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu fac trimitere la acte normative abrogate şi nu au semnificaţia repunerii în vigoare a acestor acte. Modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care s-au analizat dispoziţii de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate, şi, prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. 28. În consecinţă, Curtea constată că, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul normează un conţinut clar şi predictibil, care întruneşte exigenţele de claritate, previzibilitate şi accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componentele referitoare la calitatea legii şi principiul securităţii juridice. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrişor Vasile Andreica, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 469/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Silviu Valentin Bradu şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 32.309/3/2018* al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în ansamblul său, şi ale art. II din aceasta, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
