Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, şi Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.587D/2019. 2. La apelul nominal răspunde pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.877D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, în Dosarul nr. 1.749/86/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 2.877D/2019 la Dosarul nr. 2.587D/2019. Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.877D/2019 la Dosarul nr. 2.587D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin art. 16, art. 21 şi art. 129 din Constituţie, dacă se interpretează că revizuirea este inadmisibilă atunci când înscrisul nou invocat are o dată ulterioară pronunţării hotărârii, dar se referă la situaţii atestate de înscrisuri preexistente. Nu există nicio diferenţă între persoanele care solicită revizuirea unei hotărâri pe motivul existenţei unui înscris nou faţă de persoanele care îşi întemeiază cererea de revizuire pe un înscris cu o dată ulterioară hotărârii judecătoreşti definitive. Aşadar, apreciază că este nejustificată limitarea accesului la exercitarea căii de atac a revizuirii şi că un înscris ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, dar care se referă la situaţii atestate de înscrisuri anterioare, nu încalcă autoritatea de lucru judecat. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa constituţională a mai analizat dispoziţiile legale criticate prin raportare la critici identice cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituţionalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Decizia nr. 570 din 7 august 2019, pronunţată în Dosarul nr. 286/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, şi Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. Instanţa constituţională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. 9. Prin Decizia civilă nr. 652/R din 24 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.749/86/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost respinsă o cerere de revizuire. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin efectul dispoziţiilor legale criticate nu poate fi solicitată revizuirea unei hotărâri judecătoreşti dacă înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au fost emise ulterior pronunţării acesteia, chiar dacă ele atestă existenţa unei situaţii anterioare. Asimilarea acestei situaţii cu situaţia invocării unor veritabile înscrisuri noi ulterioare pronunţării hotărârii care se referă la situaţii anterioare, dar nu sunt atestate de înscrisuri preexistente, ar contraveni art. 16 şi art. 21 din Constituţie. 11. Principiul egalităţii este încălcat prin crearea unui regim privilegiat persoanelor care solicită revizuirea unei hotărâri întemeiată pe existenţa unui înscris nou cu o dată anterioară hotărârii supuse revizuirii faţă de persoanele care, deşi îşi întemeiază cererea de revizuire pe existenţa unui înscris nou cu o dată ulterioară hotărârii, pot face dovada că eroarea de fapt din cuprinsul hotărârii era existentă la momentul soluţionării acesteia, înscrisul nou fiind susţinut de înscrisuri preexistente. 12. Cu alte cuvinte, se apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existenţa unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiţia să se refere la situaţii atestate de înscrisuri preexistente. 13. Curtea de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă opinează în sensul practicii judiciare constante conform căreia este considerat înscris nou în accepţiunea art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă înscrisul cu o dată ulterioară pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, dacă se referă la situaţii atestate de înscrisuri preexistente, art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 corespunzând sub acest aspect exigenţelor constituţionale. 14. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât prin reglementarea unei căi extraordinare de atac în condiţii legale specifice nu se poate considera că sunt încălcate principiile constituţionale ale egalităţii în drepturi şi accesului liber la justiţie. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...] 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ 19. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să îşi producă efectele în cauză. 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare formulate de acelaşi autor ca cel din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, a constatat constituţionalitatea acestora. Curtea a reţinut că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătoreşti şi au fost edictate în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. 22. Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, în concordanţă cu prevederile art. 124 din Constituţie privind înfăptuirea justiţiei. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanţelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum şi modul în care acestea pot fi probate. Din această perspectivă, prevederile legale criticate nu aduc atingere egalităţii în drepturi, accesului liber la justiţie sau dreptului la un proces echitabil. 23. Curtea a mai reţinut că accesul liber la justiţie nu presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti - judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite. 24. Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat ce se ataşează hotărârii judecătoreşti impune obligaţia tuturor subiecţilor de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu ţine cont de hotărârea judecătorească pronunţată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, ar fi contrar, pe de o parte, autorităţii de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească şi, pe de altă parte, raţiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunţate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabileşte că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti, are în vedere preexistenţa în timp a înscrisului doveditor din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reţinerea unei alte situaţii de fapt şi/sau de drept în cauza respectivă de către instanţa judecătorească ce a pronunţat hotărârea supusă revizuirii. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, şi Ioan Carcea în Dosarul nr. 286/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Agdesy - S.R.L. din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, prin administrator special Ioan Carcea, în Dosarul nr. 1.749/86/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă şi Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
