Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii, excepţie ridicată de Obştea Moşnenilor Muntele Sterminoasa şi Budislavu din comuna Racoviţa, judeţul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.054/46/2018 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.370D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Lucia Maria Crăciuneanu, din Baroul Sibiu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepţiei, care susţine admiterea acesteia. În acest sens, arată că în redactarea iniţială a art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 nu era reglementată obligativitatea ataşării, la cererea de solicitare a sprijinului financiar, a copiei titlului de proprietate. În prezent, forma în vigoare a textului de lege criticat, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017, precum şi prin Legea nr. 97/2017, nu reglementează nici ea condiţia unică a prezentării titlului de proprietate pentru obţinerea sprijinului financiar. 4. Se susţine că modificarea prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015, în sensul introducerii condiţiei prezentării unei copii a titlului de proprietate, încalcă principiul ierarhiei actelor normative, precum şi dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitor la principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, fiind lipsită de previzibilitate. Depune concluzii scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că introducerea, prin dispoziţiile legale criticate, a unei cerinţe suplimentare, în sensul ataşării copiei titlului de proprietate asupra terenului, în vederea dobândirii sprijinului financiar reglementat de actul normativ criticat, nu are semnificaţia unei discriminări, ci se aplică, de la data intrării în vigoare, tuturor solicitanţilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 1 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.054/46/2018, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii. Excepţia a fost ridicată de Obştea Moşnenilor Muntele Sterminoasa şi Budislavu din comuna Racoviţa, judeţul Vâlcea, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind, între altele, anularea unei decizii emise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea prin care s-a respins cererea de plată formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu motivare că nu s-a depus copia titlului de proprietate. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că în redactarea iniţială a prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 nu exista, ca condiţie unică de dovadă a dreptului de proprietate, prezentarea de către formele asociative de proprietate a unei copii a titlului de proprietate deţinut, condiţie ce a fost introdusă prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015. Se susţine că, în consecinţă, formele asociative de proprietate, deşi sunt beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 1/2000, în temeiul proceselor-verbale de punere în posesie asupra terenurilor astfel restituite, fie nu au putut beneficia de fondurile acordate de Uniunea Europeană, aferente anului 2015, fie au fost obligate să restituite sumele primite cu acest titlu, motivat de „inexistenţa copiei titlului de proprietate“. 8. Se mai arată că modificarea prevederilor art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, în sensul introducerii condiţiei prezentării unei copii a titlului de proprietate, precum şi faptul că această modificare a fost efectuată exact în perioada de depunere a cererilor de sprijin financiar aferente anului 2015, la care se adaugă şi faptul că, ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017, precum şi prin Legea nr. 97/2017, condiţia unică a prezentării titlului de proprietate a fost exclusă, fiind acceptate şi alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, sunt dovezi ale temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate formulate în cauză. 9. Se mai susţine că art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 a fost introdus prin Legea nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Prin urmare, modificarea textului de lege criticat printr-o ordonanţă de urgenţă încalcă principiul ierarhiei actelor normative şi principiul previzibilităţii acestora, precum şi dispoziţiile Legii nr. 24/2000. 10. În acest sens, se mai arată că emiterea titlului de proprietate reprezintă doar o formalitate în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, în temeiul legilor fondului funciar, astfel că textul de lege criticat introduce o discriminare între persoanele care sunt deja în posesia titlurilor de proprietate şi cele care încă aşteaptă emiterea acestora, din cauza întârzierii autorităţilor competente în emiterea acestor dovezi, fără a li se putea reproşa acestor proprietari vreo culpă. În acest mod se creează o discriminare între entităţile juridice care sunt în posesia titlurilor de proprietate, pe de o parte, şi cele care aşteaptă emiterea acestora, pe de altă parte, fiind îngrădit şi dreptul proprietarului de a se bucura de atributele proprietăţii sale. 11. Mai mult, obligativitatea prezentării unei copii a titlului de proprietate, în condiţiile în care alte autorităţi publice cu competenţe în emiterea documentului au întârziat mai bine de 10 ani în această procedură, a fost înlăturată de legiuitor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017, precum şi prin Legea nr. 97/2017, deoarece s-a dovedit a fi o măsură excesivă. Însă, prin faptul că timp de 2 ani textul de lege criticat şi-a produs efectele juridice, se impune constatarea neconstituţionalităţii acestuia, în scopul reparării prejudiciilor create prin aplicare. 12. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că susţinerea autoarei excepţiei în sensul că neconstituţionalitatea textului criticat rezultă din faptul că, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 nu era necesară ataşarea copiei titlului de proprietate la cererea de plată, această cerinţă fiind inclusă ulterior, prin textul de lege criticat, se referă la o chestiune de interpretare şi aplicare a legii în timp, ceea ce nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. 15. În ceea ce priveşte susţinerile privind încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, apreciază că acestea nu pot fi reţinute, dat fiind faptul că ordonanţa de urgenţă criticată se aplică în mod unitar, pentru toţi destinatarii normei. Regulile de disciplină în materia plăţilor din fondurile Uniunii Europene sunt de esenţa domeniului reglementat, iar stabilirea înscrisurilor care să justifice accesul la măsurile de sprijin acordate în agricultură reprezintă condiţii de încadrare în normele de acordare a plăţilor stabilite de legiuitor. 16. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate, se apreciază că dispoziţiile criticate stabilesc documentaţia ataşată la cererea de solicitare a sprijinului financiar, ceea ce constituie o chestiune de oportunitate, lăsată la aprecierea legiuitorului, iar Constituţia garantează doar dreptul de proprietate legal dobândit. Faptul că, ulterior, textul de lege criticat a suferit modificări, prin care s-a permis ataşarea la documentaţie, în lipsa titlului de proprietate, a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, a adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, nu echivalează cu nerespectarea prevederilor constituţionale învederate, pe perioada activităţii legii în forma contestată. Întrucât normele legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autoarea excepţiei, se apreciază că nu poate fi reţinută nici incidenţa în cauză a prevederilor art. 53 din Constituţie. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile reprezentantei autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 3 iunie 2015, potrivit cărora: "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, se modifică şi se completează după cum urmează: (...) 2. La articolul 7 alineatul (2^1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor;"" 20. Întrucât prevederile de lege criticate modifică dispoziţiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, şi ţinând cont de dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reţine că obiect al excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015. 21. Dispoziţiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015, au fost ulterior modificate prin articolul unic pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, precum şi prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 97/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, şi au în prezent următorul cuprins: „a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor;“. 22. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că aceste dispoziţii de lege constituie temeiul acţiunii în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, constituie obiect al controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015, care au următorul cuprins: „a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor;“. 23. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, printr-o decizie emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, s-a plătit autoarei excepţiei de neconstituţionalitate o sumă de bani, din Fondul european de garantare agricolă, însă, având în vedere nedepunerea unei copii a titlului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de păşune declarată în cererea unică de plată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a emis o altă decizie, prin care s-a respins cererea de plată şi s-a stabilit achitarea debitului restant. 25. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că domeniul de aplicare al actului normativ criticat îl reprezintă aprobarea schemelor de plăţi, ca mecanisme de susţinere şi de garantare a producătorilor agricoli şi a operatorilor economici, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 (art. 1 din actul normativ criticat), având ca sursă de finanţare fondurile europene acordate României prin noua politică agricolă europeană comună, aşa cum rezultă din expunerea de motive a actului normativ criticat. Potrivit alin. (2^1) lit. a) cuprins în art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, introdus prin Legea nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, beneficiarii plăţilor acordate în temeiul acestui act normativ sunt, între alţii, şi formele asociative de proprietate (obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare), pe baza următoarelor înscrisuri: tabel centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale deţinut de fiecare membru al formei asociative şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. 26. Prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 a fost modificat alin. (2^1) lit. a) cuprins în art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, în sensul în care, pe lângă înscrisurile solicitate beneficiarilor plăţilor, a fost adăugată şi copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017, legiuitorul a acceptat şi „alte acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate“, în lipsa copiei titlului de proprietate. 27. În acelaşi sens, respectiv în scopul înlesnirii accesului beneficiarilor la plăţile acordate, legiuitorul a modificat încă o dată prevederile alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, astfel încât, în prezent, potrivit noii redactări a acestui text de lege, modificată prin Legea nr. 97/2017, destinatarii normei legale beneficiază de plăţile acordate formei asociative de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole. 28. În prezenta cauză, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică redactarea art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aflată în vigoare în perioada 3 iunie 2015-23 februarie 2017, în conformitate cu care beneficiarii plăţilor aveau obligaţia să prezinte exclusiv copia titlului de proprietate, fără a exista posibilitatea prezentării altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică sau a unei adeverinţe emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, arătând că se creează o discriminare între formele asociative de proprietate, beneficiare ale fondurilor alocate prin actul normativ criticat, în funcţie de împrejurarea obiectivă a emiterii sau neemiterii titlurilor de proprietate asupra terenurilor deţinute, din perspectiva imposibilităţii îndeplinirii cerinţei legale a prezentării unei copii a titlului de proprietate. 29. Referitor la susţinerile formulate din perspectiva unui tratament discriminatoriu reglementat în privinţa categoriei de beneficiari ai plăţilor instituite prin actul normativ criticat, care nu pot prezenta dovada calităţii de proprietar, dat fiind faptul că nu a fost încă emis titlul de proprietate de către autorităţile competente, Curtea reţine că premisa pe care este fundamentată critica de neconstituţionalitate este aceea a deţinerii calităţii de proprietar, indiferent de împrejurarea emiterii sau neemiterii titlurilor de proprietate de către autorităţile administrative competente. Or, analizând prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, Curtea reţine că, potrivit art. 8 alin. (3), stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate ce este de competenţa comisiilor judeţene de fond funciar, în baza întregii documentaţii efectuate de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale. În acest sens, potrivit art. 5 lit. f) şi art. 6 lit. i) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890 din 4 august 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, comisiile locale pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, iar comisiile judeţene emit titlurile de proprietate pentru cererile validate. În acelaşi sens, potrivit art. 26 din Legea nr. 1/2000, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, iar acesta se va emite de comisia judeţeană în a cărei rază teritorială se afla sediul formei asociative. 30. Aşadar, Curtea reţine că procesele-verbale de punere în posesie reprezintă acte premergătoare, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, având valoarea juridică a unor acte provizorii ce atestă situaţia factuală a întinderii suprafeţei de teren restituite şi dreptul de a obţine titlul de proprietate, iar titlul de proprietate reprezintă actul juridic prin care se finalizează activitatea comisiilor judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991. 31. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55). 32. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că pretinsa discriminare invocată de autoarea excepţiei - potrivit căreia, categoria de beneficiari ai plăţilor instituite prin actul normativ criticat, care nu pot prezenta dovada calităţii de proprietar, este discriminată faţă de aceeaşi categorie de proprietari, care deţin titluri de proprietate - nu poate fi reţinută, întrucât tratamentul juridic diferit pe care îl critică autoarea excepţiei provine din situaţia diferită în care se află, respectiv nu are calitatea de proprietar, independent de împrejurarea obiectivă, şi care nu îi poate fi imputată, aceea a neemiterii titlului de proprietate. 33. Pentru aceleaşi considerente nu poate fi reţinută nici contrarietatea normei criticate cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, Curtea a constatat, în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, că, atât potrivit jurisprudenţei sale, cât şi potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 8 octombrie 2002, pronunţată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales şi alţii împotriva Spaniei), dispoziţiile privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii se aplică numai titularilor dreptului de proprietate, premisă care nu se regăseşte în cauza de faţă. 34. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 53, Curtea reţine că sfera normativă a acestui text constituţional vizează situaţii care se abat de la cursul firesc al vieţii politice, economice şi sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepţional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt aplicabile ratione materiae, textul criticat reprezentând o normă-cadru, cu o configuraţie general valabilă, iar nu una aplicabilă unei situaţii excepţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 851 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 mai 2022, paragraful 23). 35. Cu privire la susţinerile reprezentantei autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, formulate în şedinţa publică, cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că nu poate primi aceste susţineri, deoarece au fost invocate direct în faţa Curţii Constituţionale. Or, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, părţile trebuie să îşi motiveze, în scris sau oral, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, adică să indice prevederile şi/sau principiile din Constituţie pretins a fi încălcate de dispoziţiile de lege criticate. Astfel invocată în faţa instanţei de judecată, excepţia de neconstituţionalitate trebuie pusă în discuţia părţilor, iar instanţa de judecată trebuie să îşi formuleze opinia cu privire la temeinicia excepţiei, toate acestea fiind menţionate în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, de exemplu, prin Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Obştea Moşnenilor Muntele Sterminoasa şi Budislavu din comuna Racoviţa, judeţul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.054/46/2018 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. (2^1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea altor acte normative din domeniul agriculturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
