Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Prodfor - S.R.L. din Nehoiu în Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 124D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei. În acest sens, arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată într-o cale de atac inadmisibilă, respectiv în soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei hotărâri pronunţate în procedura de filtrare a recursurilor. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.766/1/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Prodfor - S.R.L. din Nehoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în procedura de filtrare prin care recursul formulat a fost respins ca inadmisibil. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că procedura de filtrare a recursurilor este aplicabilă numai în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu şi pentru celelalte instanţe ierarhic superioare, unde aceasta nu există. Astfel, atunci când recursul este de competenţa altor instanţe de judecată, acesta se judecă potrivit procedurii generale în cadrul căreia sunt îndeplinite principiile generale ale procesului civil. În schimb, atunci când recursul este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta se judecă după o procedură specială, respectiv procedura de filtrare în cadrul căreia cauzele sunt soluţionate fără citarea părţilor. Prin urmare, textul de lege criticat creează o discriminare între cetăţenii care uzează de calea de atac a recursului în faţa unor instanţe de judecată, precum tribunale şi curţi de apel, şi cetăţenii care uzează de aceeaşi cale de atac a recursului în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 6. Textul legal criticat restrânge dreptul persoanelor ce uzează de calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind favorizată o anumită categorie de cetăţeni care se pot duce în faţa altor instanţe de recurs pentru a-şi susţine cauzele. În procedura de filtrare a recursurilor, completul de filtru poate soluţiona recursul fie prin respingere, fie prin admitere, conform alin. (5) şi (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă. De asemenea, alin. (7) al art. 493 din Codul de procedură civilă nu prevede care sunt condiţiile când completul de filtru nu se poate pronunţa pe recurs potrivit alin. (5) şi (6) ale aceluiaşi articol şi urmează să fixeze termen de judecată pe fond. În aceste condiţii se creează o discriminare între recursurile asupra cărora acelaşi complet de filtru se pronunţă conform alin. (5) şi (6) ale art. 493 din Codul de procedură civilă faţă de recursurile asupra cărora se pronunţă în temeiul alin. (7) al aceluiaşi articol. Textul de lege este neconstituţional, fiind defectuos redactat, iar lipsa de claritate a termenilor folosiţi de către legiuitor determină situaţii ce contravin principiilor fundamentale ale Codului de procedură civilă. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Dispoziţiile legale criticate stabilesc un tratament egal între persoanele aflate în aceeaşi situaţie determinată după un criteriu obiectiv şi general, acela al obiectului acţiunii. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepţiei, aveau următoarea redactare: „(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.“ 12. Prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, care continuă să îşi producă efectele în cauza dedusă judecăţii. 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că în susţinerea acesteia sunt invocate şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, paragraful 17, a statuat că procedura de filtrare este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părţi a actelor de procedură şi a raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opţiune a legiuitorului este în acord cu esenţa procedurii de filtrare a recursurilor, care constă în statuarea asupra admisibilităţii în principiu a recursului de către completul de trei judecători stabilit în acest sens, scop care rezultă din chiar primul alineat al art. 493 din Codul de procedură civilă. După intervenţia instanţei constituţionale prin pronunţarea Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în procedura de filtrare a recursurilor se efectuează, într-o primă etapă, exclusiv verificări ale unor aspecte strict formale, care nu pun în discuţie chestiuni ce ţin de soluţionarea fondului recursului. Prin urmare, Curtea a reţinut că prin îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 493 din Codul de procedură civilă, respectiv comunicarea raportului asupra admisibilităţii recursului tuturor părţilor, astfel încât acestea să îşi poată formula apărările pe care le consideră de cuviinţă, iar instanţa de recurs, cu unanimitate, să se pronunţe în limitele raportului, nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, fiind respectate garanţiile procesuale ce includ citarea părţilor şi participarea procurorului, când este cazul. Curtea a mai statuat că, în cadrul procedurii de filtrare a recursului, procedura scrisă este de natură a asigura respectarea principiilor contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, în condiţiile în care tuturor părţilor le este oferită posibilitatea de a-şi spune părerea atât asupra cererilor şi apărărilor părţilor adverse, cât şi cu privire la chestiunile ridicate de instanţă din oficiu. De altfel, procedura de filtru este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părţi a actelor de procedură şi a raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi prin receptarea de către instanţă a punctelor de vedere ale părţilor. Curtea a mai constatat că, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în cadrul unei proceduri civile, aceasta poate continua şi fără audiere, în cazul în care procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragrafele 64 şi 65). 15. În prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, urmărind anularea hotărârii atacate şi constatarea admisibilităţii recursului prin aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017. Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 a fost pronunţată ulterior deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, respectiv 13 aprilie 2017. 16. Calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor definitive în cazul în care contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, respectiv pentru situaţia în care, deşi exista obligaţia legală de a cita părţile, acest lucru nu s-a îndeplinit, iar acest viciu de procedură nu a fost acoperit prin prezenţa părţii la respectivul termen de judecată. Cu alte cuvinte, textul legal invocat priveşte o citare a părţilor care nu a respectat regulile relative la corecta citare a acestora. Or, potrivit textului legal criticat, decizia asupra admisibilităţii recursului se dă fără citarea părţilor şi nu este supusă niciunei căi de atac, soluţie legislativă a cărei constituţionalitate a fost constatată prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. 17. Curtea reţine că lipsa citării părţilor în temeiul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă putea fi criticată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate în cadrul soluţionării recursului, şi nu în cadrul soluţionării prezentei contestaţii în anulare. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată. Aşadar, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu are legătură cu soluţionarea contestaţiei în anulare în care a fost invocată. În sensul inadmisibilităţii unei excepţii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale incidente într-o anumită fază procesuală în cadrul unei alte etape procesuale sa pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, sau Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 17 martie 2020. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Prodfor - S.R.L. din Nehoiu în Dosarul nr. 2.766/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
