Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 619 din 24 noiembrie 2022  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 619 din 24 noiembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 324 din 19 aprilie 2023

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie în Dosarul nr. 8.411/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.250D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, acestea vizând aspecte procedurale privitoare la organizarea şi funcţionarea activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, aspecte ce intră în competenţa de reglementare a legiuitorului. Se mai apreciază că, în realitate, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că nu a fost emisă o decizie de către această autoritate, aspect dedus soluţionării instanţei judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.411/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Excepţia a fost ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Consiliului Naţional al Audiovizualului la soluţionarea efectivă, individuală şi motivată a sesizărilor formulate de către Biroul de informare şi relaţii publice al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, deoarece redactarea deficitară a textului de lege criticat conduce la abuzuri din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului (denumit în continuare C.N.A.), în privinţa modalităţii în care operează cvorumul precizat, aducându-se astfel atingeri drepturilor persoanei care se consideră prejudiciată.
    6. Astfel, se susţine că, la nivelul C.N.A., aplicarea prevederilor legale criticate se face astfel încât, în condiţiile în care nu este îndeplinit cvorumul inclusiv asupra cuantumului contravenţiei, această autoritate publică apreciază că nu se poate emite nicio decizie de sancţionare, deşi s-a agreat asupra încălcării unui text normativ şi a existenţei unei fapte contravenţionale, pe fondul speţei. În acest sens se arată că, în speţa supusă judecăţii instanţei de judecată, membrii C.N.A. nu au avut majoritate în ceea ce priveşte cuantumul sancţiunii contravenţionale şi, deşi se putea aplica un cuantum minim agreat, C.N.A. nu a emis nicio decizie, invocând inexistenţa cvorumului.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, potrivit cărora: „(1) În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.“
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de modalitatea în care legiuitorul a reglementat cvorumul necesar adoptării deciziilor, instrucţiunilor sau recomandărilor emise de C.N.A., arătând, în esenţă, că aplicarea prevederilor legale criticate se face astfel încât, în condiţiile în care nu este îndeplinit cvorumul inclusiv asupra cuantumului contravenţiei, această autoritate publică apreciază că nu se poate emite nicio decizie de sancţionare.
    14. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, în îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, C.N.A. emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri. Or, prin raportare la criticile formulate referitoare la încălcarea cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii, Curtea reţine că normele criticate stabilesc într-un mod clar şi riguros cvorumul legal necesar pentru adoptarea actelor C.N.A., având o previzibilitate certă cu privire la efectele pe care le produc.
    15. În ceea ce priveşte însă soluţia normativă reglementată, Curtea reţine că este dreptul suveran al legiuitorului să aprecieze măsurile pe care le stabileşte prin actele normative incidente, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunităţii măsurii legislative criticate, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunţa, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsurile legislative existente, devenind astfel „legislator pozitiv“. În acest sens sunt dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „(3) Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, conform cărora „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie în Dosarul nr. 8.411/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016