Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Lucia Caraileanu în Dosarul nr. 1.316/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.905D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că norma criticată respectă principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie, aplicându-se tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.316/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Lucia Caraileanu, apelantă-reclamantă într-o cauză având ca obiect apelul împotriva Sentinţei civile nr. 533/2017, pronunţată de Tribunalul Sibiu, prin care a fost respinsă acţiunea reclamantei, beneficiară a pensiei de serviciu începând cu anul 2000, prin care solicita instanţei să îi recunoască dreptul de a încasa la data pensionării sporul de condiţii grele de muncă de 15% şi sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi actualizarea pensiei de serviciu ocazionate de aplicarea Legii nr. 293/2015 prin majorarea cu 10% a salariilor judecătorilor, luând în considerare în baza de calcul cele două sporuri menţionate, începând cu data de 1 decembrie 2015. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine că dispoziţiile criticate, care nu permit ca la stabilirea pensiei de serviciu a judecătorilor care s-au pensionat înainte de data de 4 octombrie 2007 să se valorifice, în procent, sporurile avute la data eliberării din funcţie, permiţând însă valorificarea acestor sporuri de către judecătorii şi procurorii care s-au pensionat anterior acestei date, dar în sistemul public de pensii, încalcă prevederile art. 16 şi ale art. 53 alin. (2) din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii şi la condiţiile restrângerii unor drepturi. Această discriminare nu are la bază criterii obiective şi rezonabile, întrucât ambele categorii de magistraţi se află în situaţii comparabile, s-au pensionat anterior intrării în vigoare a textului normativ a cărui neconstituţionalitate se invocă, ceea ce le conferă dreptul la valorificarea sporurilor avute la data eliberării din funcţie. Fundamentul sau baza factuală ce stă la originea discriminării nu constă în temeiul legal al pensionării, ci în condiţiile efective de lucru în care au prestat activitatea magistraţii, expunându-se riscului pentru condiţii grele de muncă şi/sau suprasolicitării neuropsihice. 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 este neîntemeiată, deoarece acestea nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât recunosc un drept tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, magistraţi care au stabilită pensia în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, şi nici dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie, de vreme ce nu operează o restrângere de drepturi, ci, dimpotrivă, o recunoaştere a acestora. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului consideră că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale se aplică în mod egal tuturor magistraţilor care au stabilită o pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă referitoare la reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu, reţinându-se în acest sens că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi celelalte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile stabilite de lege. 9. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.“ 13. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile criticate au fost modificate prin art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în prezent având următorul cuprins: „Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.“ 14. Având în vedere însă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate, în forma de la data sesizării, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecăţii. 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au fost introduse în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007, care la articolul unic pct. 6 prevedea modificarea art. 82 din Legea nr. 303/2004. Dispoziţiile art. 82 alin. (6) stabileau că „judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu“, pot beneficia de prevederile alin. (1), (3) şi (4) ale art. 82, astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007. Dispoziţiile la care se face trimitere aveau următorul conţinut: "(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. [...](3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.“" 17. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aveau următorul cuprins: "(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. [...](3) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.(4) De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.“" 18. Analizând comparativ cele două reglementări, Curtea constată că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 legiuitorul a înlocuit modul de calcul al pensiei de serviciu, şi anume baza de calcul al cuantumului de 80%. Dacă iniţial baza de calcul era media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în urma modificării baza de calcul a devenit indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Aşadar, legiuitorul a schimbat, pe de o parte, perioada prin raportare la care stabileşte baza de calcul - ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării au fost înlocuite cu ultima lună de activitate înainte de data pensionării şi, pe de altă parte, conţinutul bazei de calcul - veniturile brute (media) au fost înlocuite cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile corespunzătoare. 19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine că dispoziţiile criticate permit ca, pentru judecătorii care s-au pensionat în sistemul public de pensii înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, sporurile avute la data eliberării din funcţie să intre în baza de calcul al pensiei de serviciu, în vreme ce pentru judecătorii care s-au pensionat în sistemul de pensii de serviciu înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007, aceste sporuri nu pot fi valorificate. Cu alte cuvinte, autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că prin înlocuirea „veniturilor brute“ cu „indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile“, în opinia sa, baza de calcul al pensiilor de serviciu stabilite potrivit noii reglementări este mai cuprinzătoare, generând un venit mai mare pentru persoanele care cad sub incidenţa ei. 20. Or, analizând critica formulată, Curtea constată că determinarea bazei de calcul în funcţie de veniturile brute sau de indemnizaţia de încadrare brută şi sporurile lunare constituie o problemă de aplicare a legii, circumscrierea celor două modalităţi de stabilire a bazei de calcul revenind autorităţilor competente în calcularea cuantumului pensiei prin raportare la veniturile obţinute de persoana asigurată. Astfel, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate nu fac decât să reflecte în materia pensiilor de serviciu opţiunea legiuitorului în materia retribuirii judecătorilor, care se realizează prin acordarea unei indemnizaţii de încadrare brute lunare şi a sporurilor prevăzute de lege. Prin urmare, faptul că noua reglementare defalcă veniturile brute în indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporuri nu poate genera prin ea însăşi o discriminare în cadrul beneficiarilor pensiei de serviciu, modul de calcul al fiecărei pensii individuale revenind în competenţa autorităţii administrative, respectiv a instanţei judecătoreşti învestite cu verificarea legalităţii şi temeiniciei deciziei de pensionare. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucia Caraileanu în Dosarul nr. 1.316/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 82 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
