Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepţia a fost ridicată de Finiţa Filofteia Iuga în Dosarul nr. 511/91/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 30D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili cuantumul şi modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile, acestea fiind elemente ce ţin de politica bugetară. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 5 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 511/91/2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepţia a fost ridicată de Finiţa Filofteia Iuga, cu prilejul soluţionării unei cauze privind pretenţii referitoare la diferenţa de pensie neplătită pentru anii 2013-2014, ca urmare a nerespectării normei prevăzute de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că: „ potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul precedent. Această majorare a fost prorogată pentru data de 1 ianuarie 2013, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2010“. 7. Potrivit art. 108 alin. (2) din Constituţie, Guvernul era obligat să emită în fiecare an hotărâri prin care să stabilească valoarea punctului de pensie calculată conform normei de mai sus, însă acesta nu a respectat prevederile constituţionale amintite şi a majorat anual pensiile printr-o indexare cu un procent la libera sa alegere. În acest fel, în anii 2013 şi 2014, dar şi în următorii ani, valoarea punctului de pensie a fost mai mică decât cea care rezultă din aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. În concret, în raport cu cei doi indicatori de majorare stabiliţi de norma de mai sus, valoarea punctului de pensie, în anul 2013, trebuia să fie de 808,16 lei, şi nu de 762,1 lei, cât a stabilit Guvernul prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, iar, în anul 2014, de 870 lei, şi nu de 790,7 lei, cât a fost stabilit prin Legea nr. 340/2013. 8. Normele de lege criticate, care stabilesc un cuantum mai mic decât cel prevăzut de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu prevăd abrogarea acestui din urmă articol. În acest fel, se încalcă principiile potrivit cărora România este un stat de drept, iar respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie, principii stabilite de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 9. Dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 contravin şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturi fundamentale, aşa cum este dreptul la pensie. 10. În sfârşit, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare şi prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât dreptul la pensie nu poate fi înţeles decât ca un drept stabilit de lege, şi nu de guverne, în mod arbitrar. 11. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile de lege criticate constituie dispoziţii speciale faţă de norma generală a art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Aceste dispoziţii se aplică pe perioade determinate, anume în ianuarie 2013-decembrie 2013, respectiv în 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2014, şi modifică doar valoarea punctului de pensie. Celelalte condiţii privind acordarea pensiilor nu sunt afectate de aceste reglementări. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate nu impietează cu nimic asupra calităţii de pensionar dobândite în temeiul reglementărilor legale în vigoare la momentul emiterii deciziei de pensionare. Rezultă că, sub aspectul cuantumului pensiei, efectele deciziei de pensionare rămân câştigate pe toată perioada cuprinsă între emiterea acesteia şi momentul la care au intrat în vigoare cele două acte normative criticate şi nu se poate reţine că acestea au afectat dreptul constituţional la pensie. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că, prin chiar cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, textul art. 102 din Legea nr. 263/2010 a fost completat cu un alineat care stabileşte cum se majorează anual valoarea punctului de pensie, iar art. II din respectiva ordonanţă de urgenţă stabileşte pentru anul 2013 o valoare evident mai mare decât cea stabilită în actul de bază. Prin urmare, nu se poate deduce cum ar putea fi vorba despre o încălcare a unei legi prin aceeaşi lege şi cum ar putea fi afectat dreptul la pensie printr-o normă legală care majorează punctul de pensie, ceea ce, în mod previzibil, duce la o majorare a cuantumului pensiei. 14. În ceea ce priveşte critica referitoare la Legea nr. 340/2013, Guvernul consideră că autoarea excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 18 din cuprinsul acestui act normativ, articol care stabileşte valoarea punctului de pensie pentru anul 2014. Faţă de criticile formulate, precizează că, dat fiind caracterul tehnic al reglementării, nu poate stabili cu exactitate dacă această lege respectă algoritmul din art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, însă, chiar dacă nu este respectat acest algoritm, este vorba de o lege ulterioară, care poate interveni chiar şi prin diminuarea valorii respective, pentru motive temeinice, cu respectarea art. 53 din Constituţie. De altfel, legea respectivă este o lege cu aplicare temporară, la nivelul anului 2014. 15. Guvernul observă că autoarea excepţiei se referă la faptul că nu a fost abrogat expres art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, dar arată că această intervenţie nu s-ar fi justificat, fiind vorba despre o normă temporară, şi nu despre cadrul general, de bază, în materia respectivă. 16. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 modifică pensiile doar pentru viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora, prin aplicarea unui indice de corecţie actualizat. Celelalte condiţii privind acordarea pensiilor, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, actul normativ în discuţie nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare. Dispoziţiile legale criticate nu impietează cu nimic asupra calităţii de pensionar dobândite în temeiul reglementărilor legale în vigoare la momentul emiterii deciziei de pensionare. Rezultă că, sub aspectul cuantumului pensiei, efectele deciziilor de pensionare rămân câştigate pe toată perioada cuprinsă între emiterea acestora şi momentul la care intră în vigoare ordonanţa de urgenţă criticată. 17. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6), precum şi a art. 47 alin. (2) din Constituţie, Avocatul Poporului aminteşte Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, prin care Curtea Constituţională a statuat că, astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, acest act normativ a fost adoptat, printre altele, având în vedere atât reglementările potrivit cărora valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat pe anul precedent, cât şi faptul că indicatorii în raport cu care se majorează anual valoarea punctului de pensie şi se calculează indicele de corecţie, realizaţi pe anul precedent, nu sunt cunoscuţi la începutul anului calendaristic. De asemenea, s-a avut în vedere corelarea prevederilor Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu data la care instituţiile competente fac publice valorile unor indicatori utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie şi a indicelui de corecţie şi pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege, precum şi faptul că unul dintre obiectivele importante ale construcţiei bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 l-a constituit aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010. Acestea fiind elemente ce ţin de politica bugetară, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, precum şi dispoziţiile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013. Examinând motivarea autorului excepţiei, Curtea constată că acesta are în vedere dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 340/2013, şi nu actul normativ în ansamblul său. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013: „În anul 2013 valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.“ – Art. 18 din Legea nr. 340/2013: „În anul 2014 valoarea punctului de pensie este de 790,7 lei.“ 21. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat aplicarea la o dată anterioară sesizării Curţii Constituţionale, dar, având în vedere incidenţa acestor dispoziţii în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. 22. Autoarea excepţiei susţine că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5), în care se arată că România este stat de drept şi că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 47 alin. (2), care consacră dreptul la pensie, şi art. 115 alin. (6) referitor la limitele reglementării prin ordonanţă de urgenţă. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, reglementează valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a legii şi modul în care această valoare se va majora anual. Astfel, în redactarea iniţială, alin. (2) al articolului de lege amintit stabilea că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent“. În vederea protejării cuantumului pensiei aflat în plată, dispoziţiile art. 102 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 au prevăzut că „în situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (2), realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă“, precum şi că „în situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (2), realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie“. 24. Prin art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit că „prevederile art. 102 alin. (2)-(6), precum şi cele ale art. 169 alin. (6) şi art. 170 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012“, iar prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, termenul de intrare în vigoare a dispoziţiilor mai sus arătate a fost prorogat la data de 1 ianuarie 2013. 25. Având în vedere faptul că, începând cu 1 ianuarie 2013, majorarea punctului de pensie urma să fie pusă în aplicare, iar indicii stabiliţi de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu puteau fi calculaţi, nefiind cunoscuţi, aşa cum se arată în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, legiuitorul a instituit un nou algoritm de majorare a punctului de pensie. Astfel, prin art. I pct. 1 din această ordonanţă de urgenţă a fost modificat art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.“ De asemenea, a fost introdus alin. (2^1) în cuprinsul art. 102 din Legea nr. 263/2010, în care se stabileşte că „începând cu anul 2013, indicatorii prevăzuţi la alin. (2), utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.“ În acelaşi timp, pentru a face aplicabilă reglementarea privind majorarea punctului de pensie, legiuitorul a stabilit prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 că, în anul 2013, valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei. 26. Autoarea excepţiei critică acest din urmă articol de lege, arătând că restrânge dreptul la pensie, încalcă prevederile constituţionale care interzic afectarea drepturilor fundamentale prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă şi instituie o reglementare contradictorie, care încalcă obligaţia constituţională de a respecta legile. 27. Curtea apreciază că niciuna dintre aceste critici nu poate fi reţinută, de vreme ce reglementarea criticată, respectiv art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, este raportată la prevederile art. I din acelaşi act normativ, prin care se stabileşte, pentru viitor, algoritmul de majorare a punctului de pensie. Chiar dacă valoarea punctului de pensie de 762,1 lei ar fi diferită de cea care ar rezulta prin aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost însă modificat de art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, este dreptul legiuitorului de a stabili, prin aceeaşi reglementare, o normă generală de calcul al modului de majorare a punctului de pensie pentru viitor, precum şi o normă de imediată aplicare, care să faciliteze punerea în act a reglementării. Nu se poate reţine că între cele două norme ar exista o contradicţie, de vreme ce sunt contemporane, având acelaşi izvor de drept. 28. Cât priveşte dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 340/2013, care stabilesc valoarea punctului de pensie pentru anul 2014, Curtea reţine că autoarea excepţiei contestă faptul că această valoare este rezultatul aplicării prevederilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013. 29. Analizând procesul legislativ parcurs de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, Curtea constată că introducerea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 340/2013 s-a întemeiat pe motivarea potrivit căreia stabilirea punctului de pensie are o importanţă deosebită pentru beneficiarii sistemului public de pensii şi trebuie realizată prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a nu crea suspiciuni şi interpretări asupra modului în care a fost determinat. Autorii amendamentului au arătat că valoarea de 790,7 lei respectă întocmai algoritmul prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013. Astfel, valoarea unui punct de pensie, la o rată medie a inflaţiei pe anul 2012 de 3,3% şi o creştere reală a câştigului salarial mediu brut realizat de 1%, se majorează cu 3,8%, adică de la 762,1 lei în 2013 la 790,95 lei în 2014. 30. Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că susţinerile autoarei excepţiei sunt neîntemeiate, argumentele sale bazându-se pe o interpretare eronată a legii şi pe un calcul inexact. 31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Finiţa Filofteia Iuga în Dosarul nr. 511/91/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi cele ale art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
