Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Luciana Boboc în Dosarul nr. 747/44/2019/a1.4 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 288D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 764 din 28 noiembrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 747/44/2019/a1.4, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Luciana Boboc cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva unei încheieri prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus respingerea anumitor probe şi a constatat, totodată, că celelalte probe au fost legal administrate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate nu îi permit să atace încheierile premergătoare încheierii finale pronunţate de judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, astfel cum este cazul Încheierii din data de 3 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 747/44/2019/a1, prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus respingerea anumitor probe şi a constatat că celelalte probe au fost legal administrate. 6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că dispoziţiile criticate respectă exigenţele impuse de Legea fundamentală, excepţia invocată fiind neîntemeiată. În acest sens, reţine că impunerea prin lege a unor exigenţe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepţiei, depuse în motivarea criticii, Curtea reţine că aceasta vizează soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală - în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, „sau într-o altă formă“. Având, însă, în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva Încheierii din 3 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 747/44/2019/a1, Curtea reţine că în cauză a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii, aşa încât instanţa de control constituţional se va pronunţa asupra soluţiei legislative cuprinse în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea ulterioară modificării prin Legea nr. 75/2016. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 345 alin. (3): „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“; – Art. 347 alin. (1): „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.“ 11. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră valorile supreme în statul de drept, precum şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, precum şi dreptul părţilor la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. c) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită, astfel: etapa măsurilor premergătoare - art. 344 din Codul de procedură penală, etapa soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate - art. 345 din Codul de procedură penală („Procedura în camera preliminară“) şi etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară - art. 346 din Codul de procedură penală („Soluţiile“). 13. În cadrul măsurilor premergătoare procedurii de judecată în camera preliminară au loc repartizarea aleatorie a dosarului, asigurarea asistenţei juridice a inculpatului, a celorlalte părţi şi a persoanei vătămate, comunicarea cu toţi aceşti participanţi, comunicarea cu parchetul, stabilirea termenului în care părţile şi persoana vătămată pot formula cereri şi invoca excepţii, efectuarea procedurii de citare, soluţionarea altor incidente procedurale. În etapa a doua a fondului camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în şedinţă nepublică, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului. În acest sens, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate. Constatările pe care le poate face judecătorul de cameră preliminară în această etapă privesc eventuale neregularităţi ale actului de sesizare, încălcarea legii în efectuarea urmăririi penale, administrarea unor probe prin încălcarea principiului loialităţii şi a principiului legalităţii, ipoteză în care exclude una sau mai multe probe. În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. După parcurgerea procedurii nepublice, contradictorii şi orale prin care sunt soluţionate cererile şi excepţiile formulate de părţi, de persoana vătămată sau invocate din oficiu, respectiv după epuizarea etapei eventuale a comunicării către parchet a încheierii interlocutorii menţionate, judecătorul de cameră preliminară va proceda la soluţionarea problemelor ce constituie obiectul camerei preliminare - cea de-a treia etapă a fondului camerei preliminare - în care va pronunţa o încheiere motivată, soluţiile ce pot fi pronunţate fiind, potrivit art. 346 din Codul de procedură penală, începerea judecăţii, restituirea cauzei la parchet sau declinarea competenţei. 14. În aceste condiţii, Curtea reţine că, în etapa a doua a fondului camerei preliminare, în ipoteza constatării unor neregularităţi ale actului de sesizare, ca şi în ipoteza sancţionării actelor de urmărire penală şi a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare ori pentru a decide asupra menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată sau, după caz, asupra posibilităţii de a cere restituirea cauzei. Încheierea pronunţată în aceste condiţii nu poate fi atacată separat cu contestaţie (în acest sens sunt Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 15, şi Decizia nr. 817 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2018, paragraful 17). 15. Prin excepţie de la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, Curtea observă că legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerităţii procedurii în camera preliminară, ca - atunci când nu se invocă cereri sau excepţii de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepţii de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală - judecătorul să treacă direct la etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară şi să dispună, prin încheiere dată fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, începerea judecăţii. Aceasta, întrucât părţile şi persoana vătămată nu au formulat nicio obiecţie (cerere/excepţie) cu privire la aspectele menţionate ce ar rezulta din actul de sesizare şi nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepţie, astfel încât să fie necesar să se dezbată în faţa judecătorului, în contradictoriu, pretenţii, apărări, susţineri. Încheierea prin care se dispune începerea judecăţii va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, pentru asigurarea unui control de legalitate al acesteia. 16. Curtea reţine însă că, indiferent dacă au fost sau nu formulate cereri sau excepţii, în etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară va pronunţa o încheiere motivată prin care va decide fie soluţia de începere a judecăţii [când nu s-au ridicat excepţii cu privire la actul de sesizare sau la actele de urmărire penală; dacă au fost respinse toate excepţiile; dacă au fost excluse probe, însă procurorul şi-a menţinut dispoziţia de trimitere în judecată - în această ipoteză, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele excluse nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei; judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, dar pot fi deduse obiectul şi limitele judecăţii], fie restituirea cauzei la parchet [când rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală; dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; dacă judecătorul de cameră preliminară a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; dacă procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii]. 17. Curtea reţine, totodată, că, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, pot fi atacate cu contestaţie atât soluţiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecăţii ori restituirea cauzei la parchet), cât şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor (prin încheierea intermediară, pronunţată în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală). 18. De altfel, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, precitată, paragraful 19, Curtea a reţinut că pe calea contestaţiei prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală se asigură controlul de legalitate cu privire la o serie de încheieri finale pronunţate în procedura camerei preliminare, ca o garanţie a respectării cerinţelor principiului legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, care îşi are, la rândul său, temeiul în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la principiul legalităţii. Scopul contestaţiei în procedura de cameră preliminară este acela de a îndrepta erorile de drept comise de judecătorul de cameră preliminară la verificarea, după trimiterea în judecată, a legalităţii sesizării instanţei, precum şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, erori care trebuie remediate în cadrul aceleiaşi faze procesuale, având în vedere raţiunile pentru care a fost instituită procedura camerei preliminare. Asemenea erori de drept pot interveni însă, în egală măsură, în acele situaţii în care în procedura de cameră preliminară nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu s-au ridicat din oficiu excepţii. 19. Mai mult, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că, în soluţionarea contestaţiei formulate, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, analizând legalitatea şi temeinicia soluţiilor dispuse în fondul camerei preliminare şi - în măsura în care se contestă - modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor invocate de părţi şi persoana vătămată, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară va avea în vedere toate criticile invocate de contestatori cu privire la desfăşurarea concretă a procedurii de cameră preliminară în primă instanţă, inclusiv aspectele referitoare la măsurile administrative luate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri, modul în care judecătorul de cameră preliminară a rezolvat orice chestiune de ordin procedural, altele decât cele invocate pe calea cererilor sau excepţiilor formulate de părţi şi persoana vătămată, de vreme ce aceste aspecte stau la baza legalităţii soluţiilor dispuse prin încheierile prevăzute de art. 345 şi 346 din Codul de procedură penală. 20. În sensul celor reţinute anterior sunt şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 376 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 7 octombrie 2020, şi nr. 694 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 27 ianuarie 2022. 21. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Distinct, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, pronunţându-se asupra unor dispoziţii referitoare la caracterul definitiv al unor hotărâri pronunţate de instanţa penală în cursul procesului penal [de exemplu, art. 250 alin. (4) şi art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală], Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să instituie căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanţei nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. 23. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“ (a se vedea Decizia nr. 448 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016, paragraful 13; Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018, paragraful 16; Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 30). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luciana Boboc în Dosarul nr. 747/44/2019/a1.4 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 345 alin. (3) şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
