Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 610 din 10 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 610 din 10 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 937 din 21 noiembrie 2019
Comenteaza legea

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius  │- judecător           │
│Morar          │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria     │- judecător           │
│Pivniceru      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Bagsan în Dosarul nr. 31.365/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.796D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziţia legală criticată respectă cerinţele constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 31.365/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 716 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ion Bagsan, intimat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă prin prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc. Pornind de la argumentele reţinute în decizia Curţii, potrivit cărora executorul judecătoresc nu face parte din autoritatea judecătorească, autorul excepţiei din prezenta cauză susţine că instanţele, după încuviinţarea executării silite, sunt cele care trebuie să păstreze dosarele de executare silită, iar executorul judecătoresc trebuie să depună orice act de executare efectuat şi în dosarul de la instanţă. Astfel, instanţa are posibilitatea de a efectua controlul acestor acte oricând. Or, în situaţia prevăzută de textul legal criticat, instanţa cere copie a actelor contestate din dosarul aflat la executorul silit, împrejurare care determină, pe de o parte, o încetinire a judecăţii şi, pe de altă parte, un venit suplimentar pentru executor din activitatea de fotocopiere în detrimentul justiţiabilului care nu dispune de resurse băneşti. În plus, autorul excepţiei susţine că are bănuieli legitime că în dosarul de executare aflat la executor se pot schimba acte şi proceduri care afectează una din părţile implicate în executarea silită.
    6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. Instanţa reţine că în cadrul contestaţiei la executare este necesar a se depune de către executorul judecătoresc copii de pe dosarul de executare pentru a se putea verifica şi analiza legalitatea executării silite criticate, fapt pentru care partea care a formulat acţiunea şi care are interes în soluţionarea contestaţiei este obligată să achite costurile ocazionate de transmiterea copiilor. Astfel, prin impunerea acestei obligaţii nu se încalcă dreptul de acces la o instanţă prevăzut de art. 21 din Constituţie, această obligaţie având o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate au dobândit redactarea actuală odată cu modificarea Codului de procedură civilă prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. Ulterior, Codul de procedură civilă a fost republicat, art. 716 devenind art. 717. Aşa fiind, deşi obiectul excepţiei de neconstituţionalitate reţinut în actul de sesizare îl constituie dispoziţiile art. 716 alin. (2) din Codul de procedură civilă, din analiza criticilor de neconstituţionalitate şi a opiniei instanţei rezultă că excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect dispoziţiile art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.“
    11. Cu toate că autorul excepţiei nu indică expres textul de referinţă pretins a fi încălcat, din motivarea cererii sale se desprinde principiul constituţional privind accesul liber la justiţie, reglementat de art. 21 din Legea fundamentală.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că natura juridică a contestaţiei la executare este cea a unei acţiuni civile de tip special, întrucât nu urmăreşte recunoaşterea unui drept propriu în contradictoriu cu o altă persoană, ci înlăturarea măsurilor nelegale şi prejudiciabile intervenite în faza executării silite. În acord cu această natură juridică, dispoziţiile art. 717 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd în mod expres că dispoziţiile art. 200 din acelaşi cod privind verificarea şi regularizarea cererii nu sunt aplicabile contestaţiei la executare.
    13. Referitor la procedura de judecată a contestaţiei la executare, art. 717 alin. (1) din cod stabileşte că aceasta se desfăşoară după procedura prevăzută de Codul de procedură civilă pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Prin urmare, ca regulă, dispoziţiile care reglementează judecata în primă instanţa în procedura de drept comun au vocaţia să se aplice la soluţionarea contestaţiei la executare dacă nu contravin normelor speciale din materia contestaţiei la executare sau altor norme speciale din materia executării silite. Una dintre normele cu caracter special pentru judecarea contestaţiei la executare o constituie cea reglementată de art. 717 alin. (2) din cod, criticată în prezenta cauză. Potrivit acestei norme, instanţa sesizată cu contestaţia la executare va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în cadrul termenului fixat, copii certificate de pe actele dosarului de executare.
    14. Regula procesuală presupune ca, în cadrul măsurilor pentru pregătirea judecăţii, reglementate în art. 203 din Codul de procedură civilă, judecătorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, să dispună măsurile necesare pentru administrarea probelor, solicitând executorului judecătoresc să îi transmită, într-un termen fixat de instanţă, copiile certificate de pe actele dosarului de executare. În concret, judecătorul va dispune, în cazul fiecărei contestaţii la executare, emiterea unei adrese către executorul judecătoresc cu solicitarea menţionată, care poate viza actul contestat sau întregul dosar de executare.
    15. Copiile sunt reproducerile înscrisurilor originale, fie că acestea sunt acte autentice, fie sub semnătură privată. Din punctul de vedere al forţei probatorii, copiile certificate de executorul judecătoresc sunt supuse regimului prevăzut de art. 286 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care operează distincţia valorii probatorii între actul original şi copia sa.
    16. În continuare, Curtea observă că art. 717 alin. (2) din cod stabileşte în sarcina contestatorului obligaţia de a achita cheltuielile impuse de punerea la dispoziţia instanţei de executare a copiei certificate de pe actele de executare contestate. Prin urmare, partea interesată, adică titularul contestaţiei la executare, şi nu executorul judecătoresc, va suporta costurile cu efectuarea şi transmiterea copiilor de pe actele de executare contestate. Instanţa, prin aceeaşi încheiere prin care stabileşte obligaţia executorului judecătoresc de a transmite copiile solicitate, va pune în vedere contestatorului să achite costurile ocazionate de transmiterea copiilor. Analizând conţinutul normativ al prevederilor care reglementează procedura contestaţiei la executare, Curtea reţine că executorul judecătoresc este obligat să furnizeze copiile certificate de pe actele de executare contestate în termenul fixat de instanţă. El nu poate condiţiona transmiterea copiilor de pe actele de executare de îndeplinirea, în prealabil, a obligaţiei contestatorului de achitare a costurilor aferente, deci nu poate refuza îndeplinirea obligaţiei care îi revine în raporturile sale cu instanţa de executare până la momentul achitării efective a cheltuielilor de către partea interesată.
    17. Examinând critica de neconstituţionalitate formulată, care vizează, în esenţă, lipsa de celeritate a procedurii solicitării de copii certificate de către instanţă şi împovărarea justiţiabilului care nu dispune de resurse băneşti cu costul efectuării copiilor de pe actele de executare, aspecte care pot fi subsumate garanţiilor liberului acces la justiţie, Curtea constată că, atât timp cât contestatorul are posibilitatea de a solicita şi de a obţine, în faţa unei instanţe de judecată, verificarea măsurilor adoptate de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită, el are garantat atât accesul liber la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil.
    18. Curtea a statuat cu valoare de principiu că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite de lege“, regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Pe cale de consecinţă, este dreptul legiuitorului să reglementeze, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    19. În acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 439 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, Decizia nr. 718 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2010, sau Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 20 septembrie 2011), accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiţionată prin lege de îndeplinirea anumitor cerinţe. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime să aibă efectiv posibilitatea de a se adresa instanţei judecătoreşti competente, iar în cadrul judecării cauzei sale să beneficieze de toate garanţiile şi mijloacele procedurale prevăzute, care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil. Curtea a reţinut, de asemenea, că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea unor taxe aferente procedurilor judecătoreşti, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33).
    20. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate, care prevăd obligaţia executorului judecătoresc de a transmite, într-un termen fixat de instanţă, copiile certificate de pe actele dosarului de executare, nu limitează, ci, din contră, dau expresie dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, nici textul de lege care prevede obligaţia părţii interesate de a achita cheltuielile ocazionate de transmiterea copiilor nu afectează accesul liber la justiţie. Pentru situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ca o garanţie a accesului liber la justiţie, posibilitatea ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Mai mult, art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevede că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Or, aceste dispoziţii permit instanţei de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcţie de nevoile reale ale solicitantului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, paragraful 19).
    21. Pentru argumentele reţinute mai sus, Curtea apreciază că nu sunt incidente considerentele Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, invocate de autorul excepţiei în sprijinul criticilor sale, întrucât prin decizia menţionată Curtea a constatat „încălcarea art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie, prin prisma faptului că începerea/declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, înfăptuirea justiţiei fiind «delegată» executorului judecătoresc“. Or, dispoziţiile criticate în prezenta cauză reglementează tocmai controlul judecătoresc asupra actelor de executare efectuate de executor în cadrul procedurii de executare silită, astfel că raţionamentul utilizat de Curte în precedentul judiciar nu este aplicabil.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Bagsan în Dosarul nr. 31.365/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 610 din 10 octombrie 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016