Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 43 şi art. 90 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 43 şi art. 90 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1274 din 18 decembrie 2024

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.694/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- preşedintele delegat │
│Marian Budă   │al Secţiei a II-a      │
│              │civile                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan  │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora      │- judecător la Secţia a│
│Condoiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia a│
│Mîneran       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian      │- judecător la Secţia  │
│Daniel Oana   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihnea Adrian │- judecător la Secţia  │
│Tănase        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.694/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 7.802/2/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii de către pârâta Curtea Militară de Apel Bucureşti.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 25 iulie 2024, în Dosarul nr. 7.802/2/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    Dacă dispoziţiile capitolului II secţiunea a 2-a, capitolului III secţiunea a 2-a şi ale art. 39 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi grefierilor arhivari ca personal auxiliar al instanţelor judecătoreşti militare, respectiv dacă referirea la „grefier“ din cuprinsul articolelor precitate include întreaga enumerare limitativă de la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, şi dacă art. 43 din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că se referă la promovarea în funcţii de execuţie şi a grefierilor arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare.
    Dacă în cazul examenului de promovare în funcţie a grefierilor arhivari, salarizarea grefierului arhivar se face conform anexei nr. V capitolul II nr. crt. 7, 8, 9 la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a promovării acestui examen, fără ca dispoziţiile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la încadrarea în cheltuielile de personal să constituie o condiţie suspensivă în exercitarea dreptului la salarizare conform noii încadrări, respectiv dacă dispoziţiile art. 31 alin. (8) instituie o obligaţie în sarcina angajatorului anterioară organizării concursului de promovare, dar nu constituie o limitare a acordării drepturilor conform noii încadrări în cazul promovării examenului.

    II. Dispoziţiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 567/2004):
    "ART. 3
    (1) Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 116-118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.
    (3) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
    (4) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural, aprod şi şofer."

    "ART. 39
    Grefierii arhivari, grefierii registratori, agenţii procedurali, aprozii şi şoferii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea."

    "ART. 43
    Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară."

    "ART. 90
    Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţele şi parchetele militare, precum şi de la Secţia militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie."

    9. Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare (regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007):
    - Capitolul II - Condiţii pentru înscrierea la examenul ori la concursul pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, secţiunea a 2-a - Condiţii pentru înscrierea la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet:
    "ART. 8
    Poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat;
    b) are calificativul «foarte bine» în ultimii 3 ani;
    c) nu a fost sancţionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ."

    "ART. 8^1
    Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice."

    "ART. 8^2
    Examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice."

    "ART. 9
    Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 şi 8^1 se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanţei sau parchetului unde candidatul îşi desfăşoară activitatea."

    "ART. 10
    Dispoziţiile art. 6 şi 7 se aplică în mod corespunzător."

    "ART. 10^1
    (1) Dispoziţiile art. 8^1-10 se aplică în mod corespunzător şi în cazul examenului pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.
    (2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.
    (3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice.
    (4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."

    – Capitolul III - Organizarea şi desfăşurarea examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, secţiunea a 2-a - Organizarea şi desfăşurarea examenului pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet:
    "ART. 29^1
    Dispoziţiile art. 21-28 se aplică în mod corespunzător şi în cazul examenului pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu
    studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare."

    – Capitolul IV - Dispoziţii finale
    "ART. 39
    Candidaţii declaraţi admişi la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi la concursul de promovare la instanţe ori parchete superioare sunt numiţi, în condiţiile legii, prin decizie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel."

    10. Hotărârea Guvernului nr. 554/2006 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru instanţele militare (Hotărârea Guvernului nr. 554/2006):
    "ART. 2
    (1) Aprobarea statelor de funcţii şi de personal şi repartizarea posturilor la instanţele militare se fac prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
    (2) Gestionarea funcţiilor militare, pe grade militare, se realizează de Ministerul Apărării Naţionale, prin structura specializată, potrivit statelor de funcţii militare întocmite la nivelul acestui minister."

    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    "ART. 31
    Încadrarea şi promovarea unor categorii de personal
    (...) (8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget."
    Anexa nr. VI:
    "ART. 69
    (...) (5) Indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale judecătorilor şi procurorilor militari, ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi ale personalului conex şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se stabilesc, după caz, de directorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării
    12. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Curtea Militară de Apel Bucureşti şi Direcţia Instanţelor Militare (prin Ministerul Apărării Naţionale) la emiterea unei decizii de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, care să cuprindă drepturile salariale prevăzute de lege pentru această categorie, conform anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor financiare de care ar fi trebuit să beneficieze începând cu luna august 2023 (ca urmare a promovării examenului de trecere din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare), respectiv la plata pentru fiecare lună a drepturilor cuvenite până la data emiterii deciziei de salarizare menţionate anterior, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie şi la care să fie aplicată dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată până la data plăţii efective.
    13. În motivare, reclamantul a arătat că este grefier arhivar cu studii medii la Tribunalul Militar Bucureşti, că în urma susţinerii şi promovării examenului de promovare în funcţii de execuţie din grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare la data de 6 iulie 2023 a solicitat Curţii Militare de Apel Bucureşti acordarea drepturilor salariale cuvenite ca urmare a promovării examenului, dar că, prin Adresa din 1 septembrie 2023, Direcţia Instanţelor Militare i-a comunicat faptul că, în condiţiile în care Legea nr. 567/2004 nu statuează cu privire la funcţia de grefier arhivar cu studii superioare [categoria grefierului arhivar fiind tratată distinct de cea a grefierului, potrivit art. 3 alin. (2), art. 33, 34 şi 38 din Legea nr. 567/2004], intervenţia în sensul modificării Statutului de organizare al Tribunalului Militar Bucureşti nu este sustenabilă.
    14. Reclamantul a susţinut că Legea nr. 567/2004 nu distinge între categoria grefierului arhivar şi cea a grefierului, că art. 33 şi 38 din Legea nr. 567/2004, invocate de Direcţia Instanţelor Militare, nu abordează problema promovării grefierilor, ci doar condiţiile de numire în funcţie, promovarea fiind reglementată de art. 44 din cadrul aceleiaşi legi, şi că, din moment ce a fost organizat concursul de promovare, angajatul este exonerat de orice obligaţie privind încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget.
    15. A mai arătat reclamantul că trebuie făcută diferenţa dintre numirea în funcţie a grefierilor şi promovarea acestora în funcţie de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe.
    16. De asemenea, a invocat prevederile de la nr. crt. 7, 8 şi 9 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează o salarizare diferită a grefierilor arhivari cu studii superioare de cea a grefierilor arhivari, prevăzută în continuare la nr. crt. 10 şi 11.
    17. Pârâta Direcţia Instanţelor Militare, prin Ministerul Apărării Naţionale, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că dispoziţiile art. 42-44 din Legea nr. 567/2004 reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, fără să conţină referiri cu privire la promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, că în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a drepturilor salariale este aplicabil art. 69 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, indisolubil legat de proiecţia funcţiilor în statutul de organizare potrivit dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare (Legea nr. 304/2022), şi că nu pot fi eludate cele statuate de ministrul justiţiei în cuprinsul ordinului emis pentru aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele militare.
    18. Potrivit Adresei emise în cauză la 11 iulie 2024 de Ministerul Justiţiei, la solicitarea instanţei, s-a arătat că, în aplicarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 554/2006, prin Hotărârea nr. 612 din 18 aprilie 2024 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a acordat avizul conform pentru modificarea şi majorarea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor militare, iar prin Adresa nr. xxxxxx/27.06.2024 ministrul apărării naţionale a transmis avizul favorabil cu observaţii cu privire la statele de funcţii şi de personal ale instanţelor militare, astfel că, având în vedere acestea, Ministerul Justiţiei a solicitat Curţii de Apel Bucureşti refacerea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor militare, potrivit observaţiilor ministrului apărării naţionale, aşa încât nu a fost emis încă ordinul ministrului justiţiei de modificare a statului de funcţii al Tribunalului Militar Bucureşti.
    19. La termenul de judecată din 25 iulie 2024, instanţa învestită cu soluţionarea cauzei în primă instanţă, în baza dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    20. Completul de judecată al instanţei de trimitere a reţinut incidenţa art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 al acestui act normativ.
    21. Astfel, cu privire la domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, instanţa de sesizare a reţinut că reclamantul face parte din personalul plătit din fonduri publice, având funcţia de grefier arhivar la Tribunalul Militar Bucureşti. Anterior susţinerii examenului de promovare acesta a fost încadrat ca grefier arhivar cu studii medii, iar după promovarea examenului din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare a fost păstrată încadrarea anterioară promovării acestui examen.
    22. Cauza vizează modalitatea de salarizare a grefierului arhivar încadrat la o instanţă militară, în speţă Tribunalul Militar Bucureşti, ca personal auxiliar de specialitate al instanţei judecătoreşti, în situaţia promovării examenului de promovare în funcţie de execuţie din grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, în condiţiile în care dispoziţiile art. 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 nu menţionează expressis verbis instituţia promovării în funcţie a grefierilor arhivari încadraţi la instanţele militare şi în condiţiile în care nu s-au modificat statele de funcţii şi de personal ale Tribunalului Militar Bucureşti prin ordinul ministrului justiţiei, în condiţiile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 554/2006, aşa cum rezultă din Adresa emisă de Ministerul Justiţiei la data de 11 iulie 2024.
    23. De asemenea, potrivit art. 69 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale judecătorilor şi procurorilor militari, ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi ale personalului conex şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se stabilesc, după caz, de directorul Direcţiei Instanţelor Militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    24. Instanţa de trimitere a mai reţinut că soluţionarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept sesizate.
    25. Astfel, chestiunea de drept litigioasă dedusă judecăţii priveşte modul de salarizare a grefierului arhivar care a promovat examenul de promovare în funcţie de execuţie din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în sensul dacă dispoziţiile capitolului II secţiunea a 2-a, capitolului III secţiunea a 2-a şi ale art. 39 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 se aplică şi grefierilor arhivari ca personal auxiliar al instanţelor judecătoreşti militare, respectiv dacă referirea la „grefier“ din cuprinsul articolelor precitate include întreaga enumerare limitativă de la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 şi dacă art. 43 din Legea nr. 567/2004 poate fi interpretat în sensul că se referă la promovarea în funcţii de execuţie şi a grefierilor arhivari cu studii medii în cele de grefieri arhivari cu studii superioare; dacă, în cazul examenului de promovare în funcţie a grefierilor arhivari, salarizarea grefierului arhivar se face conform prevederilor de la nr. crt. 7, 8 şi 9 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ca urmare a promovării acestui examen, fără ca dispoziţiile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la încadrarea în cheltuielile de personal să constituie o condiţie suspensivă în exercitarea dreptului la salarizare conform noii încadrări, respectiv dacă dispoziţiile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o obligaţie în sarcina angajatorului anterioară organizării concursului de promovare, dar nu constituie o limitare a acordării drepturilor conform noii încadrări în cazul promovării examenului, pârâta invocând neprevederea legii cu privire la categoria grefierului arhivar cu studii superioare încadrat la o instanţă militară.
    26. Din verificările efectuate rezultă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a pronunţat într-un recurs în interesul legii sau printr-o hotărâre în dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la problema de drept expusă.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    27. Pârâta Direcţia Instanţelor Militare, prin Ministerul Apărării Naţionale, a fost de acord cu sesizarea instanţei supreme pentru dezlegarea chestiunii de drept ce vizează aspectele ce ţin de încadrarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor ca urmare a promovării examenului din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.
    28. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, pârâta Curtea Militară de Apel Bucureşti a formulat un punct de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii în sensul că poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport cu natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar, existând în prezent cadru legal atât pentru organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, cât şi pentru salarizarea acestora.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    29. Instanţa de sesizare a arătat că nu îşi exprimă punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept pentru a nu se antepronunţa în cauză.

    VII. Practica judiciară a instanţelor naţionale în materie
    30. Din răspunsurile transmise de instanţele naţionale, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a rezultat că la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Cluj şi al Tribunalului Bucureşti există practică judiciară neunitară.
    31. Într-o primă orientare jurisprudenţială, cererile reclamanţilor au fost respinse, această soluţie fiind fundamentată pe următoarele argumente:
    32. Din dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017, Legii nr. 567/2004 şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că nu trebuie făcută confuzie între sintagma „încadrare în funcţie“ şi sintagma „stabilirea salariului aferent funcţiei“. Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu modul de încadrare pe funcţii, neavând legătură cu condiţiile de ocupare a funcţiilor din aparatul bugetar ori cu stabilirea modalităţii/condiţiilor de promovare în funcţie.
    33. Având în vedere dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea salariului de funcţie în temeiul prevederilor din anexele la legea-cadru reprezintă doar o operaţiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcţie/promovare în funcţie, aflată în legătură directă cu aceasta. Ca urmare, modificările aduse de legiuitor dispoziţiilor legii salarizării nu sunt de natură a înlătura de la aplicare ori de a completa prevederi din acte normative anterioare, referitoare la condiţiile necesare încadrării/promovării în funcţie, dat fiind că acestea din urmă au un obiect diferit, reprezentând acte normative speciale ce reglementează încadrarea/promovarea, iar nu salarizarea.
    34. Faptul că în anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 există menţiuni cu privire la modul de calcul al salariului aferent postului de grefier arhivar cu studii superioare nu este de natură a conduce la concluzia că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a modifica statul de funcţii şi personal prin crearea de posturi noi, de grefier arhivar cu studii superioare, pe lângă cele existente, de grefier arhivar cu studii medii, dacă nu apreciază că ele îi sunt necesare, o astfel de modificare putând fi dispusă doar în acord cu normele statutare, respectiv cu respectarea Legii nr. 567/2004.
    35. Din dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), rezultă că ordonatorul principal de credite are drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru curţile de apel şi instanţele din subordine, astfel că simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al ordonatorului principal de credite de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări. De altfel, art. 39 din regulamentul menţionat prevede că acei candidaţi declaraţi admişi la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare sunt numiţi prin decizie a ordonatorului secundar de credite, numirea având însă loc „în condiţiile legii“.
    36. În cea de-a doua orientare jurisprudenţială, cererile reclamanţilor au fost admise, reţinându-se că, potrivit dispoziţiilor art. 8^1 şi 8^2 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport cu natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.
    37. S-au reţinut şi dispoziţiile art. 10^1 alin. (4) din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, introdus prin art. I pct. 2 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, care permit participarea la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare pentru personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.
    38. În această opinie s-a reţinut că condiţia de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, nu şi pentru examenul de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 567/2004 şi art. 8^1 şi 8^2 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007.
    39. S-a apreciat, în această opinie, că nu ar putea fi reţinute susţinerile potrivit cărora, în absenţa unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari, nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut şi a promovat examenul de promovare corespunzător, legal postul neputând fi transformat în sensul solicitat, deoarece potrivit alin. (4) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.
    40. În ceea ce priveşte salarizarea grefierilor arhivari în cazul promovării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, s-a apreciat că sunt incidente dispoziţiile de la nr. crt. 7, 8 şi 9 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează expres salarizarea grefierilor arhivari cu studii superioare, conform tabelului inserat în actul normativ, fiind obligaţia ordonatorului de credite de a asigura o proiecţie bugetară care să permită accederea la procedurile de promovare în funcţii, grade sau trepte profesionale.
    41. Din perspectiva art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, dimensionarea cheltuielilor de personal aprobate în buget poate constitui o condiţie premergătoare organizării concursului, dar ulterior organizării concursului şi promovării acestuia, lipsa proiecţiei bugetare nu ar putea constitui o condiţie suspensivă în exercitarea dreptului la salarizare conform noii încadrări.
    42. În concluzie, în cadrul acestei opinii s-a reţinut că se permit în prezentul cadru legal atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora.
    43. Curtea de Apel Ploieşti a identificat o decizie prin care s-a reţinut că, „în condiţiile în care posibilitatea promovării din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare a fost prevăzută expres în regulamentul emis de Consiliul Superior al Magistraturii tocmai în aplicarea prevederilor Legii nr. 567/2004, iar reclamanta a îndeplinit cerinţele prevăzute de acest regulament pentru a fi considerată promovată, condiţionarea emiterii ordinului de modificare a statului de funcţii de modificarea Legii nr. 567/2004 apare ca nefiind justificată“. Salarizarea distinctă a funcţiei de grefier arhivar cu studii medii şi, respectiv, cu studii superioare prevăzută în Legea-cadru nr. 153/2017 a fost reţinută ca un argument suplimentar în sprijinul intenţiei legiuitorului de a reglementa posibilitatea promovării în funcţia corespunzătoare studiilor absolvite şi în privinţa grefierilor arhivari.
    44. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat prin Adresa nr. 4.097/III5/2024 din 12 august 2024 că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii, se află în lucru problema de drept având ca obiect: Interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 43 şi art. 44 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 567/2004, ale art. 8^1-10^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, ale art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi pct. 7-12 din capitolul II al anexei nr. V la aceeaşi lege-cadru, în ceea ce priveşte posibilitatea grefierilor arhivari cu studii medii de a promova în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cu modificarea corespunzătoare a statelor de funcţii şi acordarea drepturilor salariale potrivit noii încadrări.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    45. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 317 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 4 august 2023, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004, prin care a fost criticată interpretarea dată de Ministerul Justiţiei şi de Curtea de Apel Târgu Mureş, potrivit căreia emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii de personal al instanţelor, respectiv modificarea efectivă şi emiterea deciziilor de numire în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare ar fi imposibile, deşi Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde şi salarizarea grefierului arhivar/registrator cu studii superioare.
    46. Astfel, la paragraful 17 din această decizie Curtea Constituţională a reţinut că „problema de drept invocată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la promovarea grefierilor arhivari/registratori în grefieri arhivari/registratori cu studii superioare - este în realitate una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti“.
    47. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 14 august 2019, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004.
    48. Prin Decizia nr. 402 din 19 septembrie 2024, aflată în faza de redactare, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este neconstituţională, în ansamblul său.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    49. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 59 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 2 noiembrie 2021, prin care a fost admisă sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 207 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 95/2006 raportate la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 10 din anexa nr. II cap. II din aceeaşi lege, precum şi la prevederile art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, încadrarea asistenţilor medicali absolvenţi de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal şi, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moaşă, în funcţia corespunzătoare studiilor superioare absolvite, în condiţiile art. 207 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 95/2006, intervine de drept, nefiind condiţionată de îndeplinirea altor cerinţe pentru promovarea în funcţie, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget, conform art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi de transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite, în condiţiile art. 10 din anexa nr. II cap. IIdin Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 41 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011.“
    50. Totodată, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în mod repetat asupra problemelor de drept vizate de prezenta sesizare, practica judiciară conturată fiind în sensul admiterii acţiunilor reclamanţilor având ca obiect obligarea ministrului justiţiei la recunoaşterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor în cadrul cărora reclamanţii îşi desfăşoară activitatea, în sensul transformării funcţiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a examenului de promovare susţinut de aceştia, prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi la cele de la nr. crt. 7, 8 şi 9 din capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    51. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă, soluţia propusă asupra fondului chestiunii de drept fiind următoarea:
    În interpretarea dispoziţiilor art. 43 şi 90 din Legea nr. 567/2004, precum şi ale art. 8^1 şi 10^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau al aceluiaşi parchet (inclusiv al celor militare).
    În interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit şi aprobat în condiţiile legii acoperă cheltuielile corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcţiei în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcţii se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    52. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    53. Conform art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“.
    54. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    55. Este de observat că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac, fiind eliminată condiţia sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    56. Verificând îndeplinirea condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3), respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se constată că chestiunea de drept litigioasă dedusă judecăţii priveşte modul de salarizare a grefierului arhivar care a promovat examenul de promovare în funcţie de execuţie din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi obligarea pârâtelor la emiterea actelor administrative necesare încadrării reclamantului în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare la Tribunalul Militar Bucureşti.
    57. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    58. Cauza care a ocazionat sesizarea instanţei supreme se află pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca instanţă competentă să judece în primul grad de jurisdicţie în fond.
    59. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
    60. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept.
    61. Verificând această condiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că orientările divergente, relevate până în prezent de practica judiciară naţională, se datorează impreciziei normelor juridice referitoare la statutul grefierilor arhivari, în cuprinsul Legii nr. 567/2004 fiind reglementată încadrarea grefierilor arhivari pe posturi de grefieri cu studii medii, fără a fi prevăzută în mod explicit posibilitatea promovării acestora în funcţii de grefieri arhivari cu studii superioare. O atare posibilitate este prevăzută în cuprinsul regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, însă acest act normativ are o forţă juridică inferioară legii, nefiind aşadar apt să rezolve în sine chestiunea de drept în discuţie. Totodată, se impune lămurirea corelaţiei dintre legea specială, pe de o parte, şi regulile generale edictate în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 referitoare la condiţiile în care se poate dispune promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului din sectorul bugetar, pe de altă parte.
    62. Se constată aşadar că normele juridice aplicabile pot fi interpretate într-o manieră divergentă, posibilitate care a dat naştere deja unei practici judiciare contradictorii. Ca urmare, este îndeplinită condiţia unei chestiuni de drept veritabile, care justifică intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării sale.
    63. Cât priveşte legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudenţa sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiţionată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanţa supremă să producă consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea fondului litigiului, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecăţii. Această condiţie este îndeplinită în cauză, întrucât pârâta Direcţia Instanţelor Militare refuză emiterea unei decizii de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, invocând, pe cale de apărare de fond, imposibilitatea legală a promovării grefierilor arhivari cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare. Prin urmare, chestiunea de drept influenţează în mod direct soluţia adoptată în cauză.
    64. Este îndeplinită condiţia ca problema de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. După cum rezultă din Adresa nr. 4.097/III-5/2024 din 12 august 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul de recursuri în interesul legii (paragraful 44 din prezenta decizie), o problemă de drept similară primei întrebări cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept se află în analiză în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii. O sesizare corespunzătoare nu a fost însă promovată pe rolul instanţei supreme.
    65. De asemenea, asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile.
    66. Din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanţei supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispoziţiile art. 520 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Aşadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susţin admisibilitatea sesizării, această obligaţie rezultând de altfel şi din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice şi să constate îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate şi să dispună sesizarea instanţei supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condiţiile de admisibilitate incidente, precum şi exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea.
    67. Sunt îndeosebi necesare expunerea elementelor de fapt şi de drept relevante ale litigiului, precum şi indicarea argumentelor din care rezultă că chestiunea de drept are caracter veritabil, de natură să justifice intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării sale, respectiv caracter esenţial, fiind de natură să influenţeze în mod direct soluţia cauzei pe fond. În lipsa enunţării acestor elemente, sesizarea nu îndeplineşte condiţiile legii, iar instanţa supremă nu se poate substitui instanţei de trimitere în ceea ce priveşte identificarea şi enunţarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce priveşte determinarea contextului factual şi juridic în raport cu care rezultă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
    68. În cauză se constată că din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă circumstanţele esenţiale ale litigiului, caracterul esenţial al chestiunii de drept, precum şi unele argumente în sprijinul caracterului veritabil al problemei respective. În aceste coordonate, lipsa opiniei preliminare a completului de judecată nu este în sine de natură a determina inadmisibilitatea sesizării. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie observă totuşi că nu poate fi reţinută justificarea instanţei de trimitere pentru neexprimarea unei opinii preliminare, respectiv riscul antepronunţării. Astfel, potrivit art. 42 alin. (1) pct. 1 partea finală din Codul de procedură civilă, punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil; totodată, exprimarea punctului de vedere preliminar al completului de judecată constituie o obligaţie instituită de art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, aplicabil în condiţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Or, este de principiu că judecătorul nu devine incompatibil prin ducerea la îndeplinire a unei obligaţii impuse de lege.
    69. Cum litigiului de faţă îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 567/2004, care au ocazionat practica judiciară neunitară şi la care se referă chestiunea de drept dedusă soluţionării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de considerentele arătate anterior, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate a sesizării.
    Asupra fondului sesizării
    70. Prima întrebare priveşte, în esenţă, chestiunea de a stabili dacă grefierii arhivari încadraţi iniţial ca grefieri arhivari cu studii medii pot promova în funcţii de execuţie ca grefieri arhivari cu studii superioare ori dacă această modalitate de promovare este deschisă doar altor categorii de personal auxiliar de specialitate.
    71. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT. Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
    72. Din coroborarea dispoziţiilor art. 33 şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 rezultă că, pentru a fi încadrată în funcţia de grefier arhivar, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; c) cunoaşte limba română; d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; e) are studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere.
    73. În cazul anumitor categorii de grefieri - grefieri, grefieri statisticieni, respectiv grefieri documentarişti - este reglementată expres posibilitatea încadrării pe temeiul unor studii superioare juridice ori în alte specializări expres enunţate de lege [art. 33 alin. (2)-(4) din Legea nr. 567/2004], o atare posibilitate nefiind prevăzută expres în privinţa grefierului arhivar.
    74. În condiţiile în care nu este prevăzută posibilitatea încadrării grefierilor arhivari pe posturi cu studii superioare şi nici nu este reglementată expres posibilitatea promovării acestora pe astfel de posturi, unele instanţe au apreciat că nu este posibilă promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.
    75. Dimpotrivă, alte instanţe au considerat că poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport cu natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar.
    76. Această din urmă interpretare corespunde dispoziţiilor legii.
    77. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT. În condiţiile art. 3 alin. (3) din aceeaşi lege, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii. De vreme ce art. 3 alin. (3) din Legea nr. 567/2004 se referă la corpul grefierilor, în ansamblul său, fără a face distincţie, rezultă că şi categoria grefierilor arhivari poate cuprinde, deopotrivă, atât persoane cu studii medii, cât şi persoane cu studii superioare.
    78. Pe de altă parte, potrivit art. 43 din Legea nr. 567/2004, promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară. Acest articol este amplasat în cuprinsul capitolului IV (Numirea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea), secţiunea a 2-a (Promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea) din Legea nr. 567/2004.
    79. Aşadar, capitolul IV secţiunea a 2-a din Legea nr. 567/2004 se referă la promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în vreme ce, după cum s-a arătat, art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege dispune că personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT, iar alin. (3) al aceluiaşi articol se referă la „corpul grefierilor“. Ca urmare, în lipsa oricărei distincţii realizate în cuprinsul art. 43 din Legea nr. 567/2004, se reţine că promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare este posibilă şi în cazul grefierilor arhivari.
    80. Grefierii arhivari pot aşadar promova în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet pe un post de grefier arhivar cu studii superioare, în măsura în care au obţinut studii superioare în specialităţile reglementate de lege şi au susţinut cu succes examenul de promovare organizat în acest scop.
    81. Interpretarea potrivit căreia este posibilă, în condiţiile legii, promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare este susţinută şi de legislaţia cu putere inferioară legii, dată în aplicarea acesteia din urmă.
    82. Potrivit art. 8^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.
    83. De asemenea, potrivit art. 10^1 alin. (4) din acest regulament, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.
    84. Potrivit art. 90 din Legea nr. 567/2004, prevederile acestei legi se aplică şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţele şi parchetele militare, precum şi de la Secţia militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    85. Rezultă că trebuie răspuns la prima întrebare în sensul că, în interpretarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3), art. 43 şi 90 din Legea nr. 567/2004, precum şi ale art. 8^1, respectiv ale art. 10^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet (inclusiv al celor militare), personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.
    86. În ceea ce priveşte a doua întrebare, aceasta tinde în esenţă la a se stabili condiţiile în care, respectiv data de la care se acordă drepturile salariale corespunzătoare funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare, în situaţia promovării examenului pentru ocuparea acestei funcţii. Se impune prin urmare reformularea corespunzătoare a întrebării, în condiţiile în care instanţa supremă este chemată să ofere o dezlegare de principiu unei chestiuni de drept, iar nu să rezolve în fond litigiul care a ocazionat sesizarea, aplicarea concretă a legii faptelor litigiului constituind atribuţia exclusivă a instanţei de trimitere (cu privire la posibilitatea reformulării întrebării cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a se vedea Decizia nr. 37 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 19 iulie 2023, paragraful 69; Decizia nr. 50 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 25 octombrie 2023, paragraful 85).
    87. Se constată că anexa nr. V (Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională) capitolul II (Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor) pct. 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde referiri la funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.
    88. De asemenea, potrivit art. 8^2 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.
    89. În condiţiile art. 143 alin. (3) din Legea nr. 304/2022, bugetele instanţelor şi parchetelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite. De asemenea, potrivit art. 49 din aceeaşi lege, „(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite. (2) Pentru instanţele militare, conducătorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este ordonator terţiar de credite“.
    90. Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din capitolul VIII (Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei) al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 „Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex militar şi civil de la instanţele şi parchetele militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ, respectiv de salariat civil al Ministerului Apărării Naţionale“.
    91. În cuprinsul anexei nr. VI (Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“) la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 69 alin. (3) prevede că pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru personalul conex militar şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei, iar art. 69 alin. (5) prevede că indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale judecătorilor şi procurorilor militari, ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi ale personalului conex şi civil de la instanţele judecătoreşti şi parchetele militare se stabilesc, după caz, de directorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    92. În condiţiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 554/2006, „(1) Aprobarea statelor de funcţii şi de personal şi repartizarea posturilor la instanţele militare se fac prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (2) Gestionarea funcţiilor militare, pe grade militare, se realizează de Ministerul Apărării Naţionale, prin structura specializată, potrivit statelor de funcţii militare întocmite la nivelul acestui minister“.
    93. Organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, poate avea loc în condiţiile instituite de art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, text cu valoare de drept comun, ale cărui dispoziţii relevante prevăd următoarele:
    "(...)
(2) Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
(3) În situaţia în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.
(4) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (...)
(8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget."

    94. Prin urmare, din coroborarea textelor de lege menţionate anterior rezultă că personalul cu studii medii poate solicita promovarea pe un post vacant cu studii superioare sau transformarea postului într-unul cu studii superioare, sens în care, astfel cum este prevăzut în regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, angajatorul poate organiza, anual, în măsura solicitărilor, un examen de promovare. Totodată însă împrejurarea că o normă juridică cu putere inferioară legii statuează cu privire la organizarea anuală a examenului de promovare, în măsura în care există solicitări, nu creează în sarcina angajatorului o obligaţie de conformare cu caracter imperativ.
    95. Prin raportare la dispoziţiile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, ordonatorul de credite, în măsura în care apreciază că pentru organizarea eficientă a activităţii instanţei ori parchetului respectiv este necesară organizarea examenului pentru ocuparea funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare, va previziona în buget cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente acestei funcţii.
    96. Organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau al aceluiaşi parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit şi aprobat în condiţiile legii acoperă, în cadrul cheltuielilor de personal, inclusiv cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcţiei în care urmează să aibă loc promovarea. Ca urmare, încadrarea în cheltuielile de personal constituie o condiţie legală pentru organizarea examenului de promovare.
    97. Ulterior susţinerii cu succes a examenului de promovare respectiv, urmează ca, după caz, personalul promovat să fie încadrat pe postul vacant prevăzut în acest scop în statul de funcţii ori să fie dispusă, în condiţiile legii, transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcţii se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare.
    98. Rezultă că trebuie răspuns la a doua întrebare în sensul că, în interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau al aceluiaşi parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit şi aprobat în condiţiile legii acoperă, în cadrul cheltuielilor de personal, cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcţiei în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcţii se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare.

    99. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 7.802/2/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:
    În interpretarea dispoziţiilor art. 43 şi art. 90 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8^1 şi 10^1 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
    - personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet (inclusiv al celor militare).

    În interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
    - organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit şi aprobat în condiţiile legii acoperă cheltuielile corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcţiei în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcţii se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    Mariana Constantinescu
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Lorena Repana

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 61 din 28 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"