Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Ciprian Florin Luca, în Dosarul nr. 714/59/2013 al Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.175D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, doamna consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepţiei doreşte pronunţarea unei decizii de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, aspect ce intră în competenţa instanţelor ce judecă fondul cauzei. Mai arată că art. 8 din Legea nr. 176/2010 nu face decât să reglementeze cadrul în care Agenţia Naţională de Integritate poate să dezvolte relaţii de colaborare şi să încheie protocoale cu alte instituţii publice sau alte persoane juridice de drept public, în vederea îndeplinirii scopului său, respectiv evaluarea averii şi a intereselor persoanelor care au obligaţia declarării lor. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 714/59/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Ciprian Florin Luca, într-o cauză în care a solicitat anularea raportului de evaluare nr. 26.009/G/II/12 iunie 2013, prin care s-a constatat că se află în stare de incompatibilitate, şi în care a fost ridicată excepţia de nelegalitate a protocoalelor încheiate de Agenţia Naţională de Integritate cu alte instituţii, în temeiul textului de lege criticat. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că legiuitorul a ales să abordeze, într-un singur articol, două aspecte juridice distincte, unul cu privire la scopul Agenţiei Naţionale de Integritate şi celălalt cu privire la „aşa-zisa procedură de culegere a informaţiilor“. Aspectul de neconstituţionalitate vizează teza a doua a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, referitoare la culegerea de informaţii, care reprezintă o gravă încălcare a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie. Culegerea de informaţii realizată în mod discreţionar de către Agenţie, atribuţie „demnă de a completa atribuţiile parchetului“, se face pe baza unor „protocoale de colaborare“ încheiate cu entităţi din ţară sau străinătate. Prin prisma faptului că această procedură nu beneficiază de nicio garanţie cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, sau a proporţionalităţii măsurii, aceasta permite intruziunea discreţionară în viaţa intimă, familială şi privată a persoanelor. De asemenea, nu se respectă obligaţiile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal. Autorul excepţiei invocă, în susţinerea acesteia, Hotărârea din 1 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în Cauza C-201/14, Bara şi alţii, prin care s-a reţinut că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aveau obligaţia de a informa persoanele ce realizează venituri din activităţi independente asupra faptului că datele lor personale de natură fiscală au fost transmise şi urmează să fie prelucrate. Autorul susţine, aşadar, asemănarea dintre protocoalele nepublice, prevăzute de Legea nr. 176/2010, şi protocolul nepublic din Cauza Bara şi alţii, hotărâre opozabilă erga omnes. Mai arată că „se va dovedi chiar necesar şi util ca instanţa de contencios constituţional să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene printr-o acţiune preliminară, astfel încât instanţa de la Luxembourg să poată lămuri problema compatibilităţii dispoziţiilor naţionale cu dreptul european.“ În ipoteza în care legislativul şi executivul adoptă reglementări contrare dreptului european, chestiunea devine una de constituţionalitate, întrucât sunt încălcate chiar dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În lumina dispoziţiilor art. 10 şi art. 11 din Directiva 95/46/CE, protocoalele de colaborare între instituţiile şi autorităţile publice nu respectă exigenţele impuse, inclusiv sub aspectul verificării împrejurării dacă dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi protocoalele de colaborare, necunoscute părţilor şi instanţei, sunt „măsuri legislative“, în sensul art. 13 din directivă. Solicitarea făcută de către o autoritate publică unor instituţii publice, autorităţi publice ori persoane fizice şi juridice de drept privat, de furnizare a unor informaţii financiare, contractuale şi comerciale, referitoare la situaţia unor persoane fizice, fără a informa persoana cercetată cu privire la faptul că s-au solicitat aceste informaţii de la persoanele anterior menţionate, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, şi a dreptului la viaţă privată, cu încălcarea şi a art. 53 din Constituţie, persoana fiind supusă verificărilor, fără să poată beneficia de nicio garanţie cu privire la prelevarea acestor informaţii. De asemenea, imposibilitatea de a lua cunoştinţă de „protocoalele de colaborare“ încheiate de către aceste instituţii, chiar în condiţiile existenţei unui proces pendinte, încalcă art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În final autorul arată că inexistenţa contradictorialităţii, inechitatea administrării probelor, faptul că persoana nu a beneficiat de timpul şi de facilităţile necesare pentru pregătirea apărării, inexistenţa posibilităţii de a interoga funcţionarii care au declanşat procedura şi au pregătit raportul de evaluare demonstrează că Agenţia Naţională de Integritate a încălcat în mod sistematic prevederile art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. b) şi d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece motivarea excepţiei porneşte în mod eronat de la premisa că art. 8 din Legea nr. 176/2010 reglementează o procedură de „culegere de informaţii“, care s-ar realiza discreţionar. În realitate, aceasta se referă la posibilitatea Agenţiei Naţionale de Integritate de a încheia protocoale şi de a dezvolta relaţii de colaborare cu alte entităţi, procedurile de evaluare fiind reglementate în alte articole ale legii. Criticile formulate de autor privesc doar interpretarea şi aplicarea legii, care intră în competenţa instanţei ce judecă fondul. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este, în principal, inadmisibilă, deoarece competenţa Agenţiei Naţionale de Integritate de a încheia protocoale cu alte instituţii nu are legătură cu motivele pentru care s-a constatat starea de incompatibilitate. În subsidiar, excepţia este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu poate constitui, prin el însuşi, o atingere a drepturilor constituţionale invocate. 10. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, potrivit punctului de vedere exprimat anterior. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. În realitate, Curtea observă că autorul critică teza a doua a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conţinut: - Art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010: „Scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate“. 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra unor critici similare s-a pronunţat prin Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018. 16. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează cu privire la scopul Agenţiei Naţionale de Integritate, care este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi a funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. 17. Curtea a reţinut că Agenţia Naţională de Integritate desfăşoară o activitate administrativă de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege. Totodată, Curtea a observat că Agenţia Naţională de Integritate nu pronunţă hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeşte rapoarte, care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanţelor de judecată sau, după caz, a altor autorităţi şi instituţii competente, în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege, şi că Agenţia Naţională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existenţa unor potenţiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese şi compatibilităţi. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, dacă este cazul, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeaşi lege (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, paragrafele 23, 28 şi 29). 18. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 reglementează posibilitatea Agenţiei de a dezvolta relaţii de colaborare, prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate, în îndeplinirea scopului său, anterior menţionat, şi că autorul excepţiei îşi întemeiază critica pe o confuzie cu privire la dispoziţiile Legii nr. 176/2010. 19. În acest sens, Curtea a reţinut că art. 8 alin. (1) nu reglementează nicidecum „procedura culegerii de informaţii“, de care este nemulţumit autorul excepţiei. Solicitarea de informaţii, înscrisuri şi documente se realizează potrivit art. 15 din Legea nr. 176/2010, articol ce nu a fost supus controlului de constituţionalitate. 20. Având în vedere cele anterior constatate, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 21, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, nu sunt încălcate prin dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010. 21. Cât priveşte dispoziţiile art. 26 din Constituţie, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţia legislativă care consacră posibilitatea Agenţiei de a dezvolta relaţii de colaborare, prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 nu au incidenţă în cauză, de vreme ce nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Curtea constată, cu acest prilej, că autorul a criticat doar posibilitatea Agenţiei Naţionale de Integritate de a dezvolta relaţii de colaborare cu entităţi din ţară sau din străinătate, prin încheierea de protocoale. Acesta nu şi-a formulat critica cu privire la mijloacele prin care Agenţia Naţională de Integritate îşi atinge scopul, reglementate de art. 15 din Legea nr. 176/2010. Nu este astfel criticat articolul care dă substanţă activităţii Agenţiei şi care face legătura între scopul acesteia şi actele încheiate în vederea realizării acestui scop, protocoalele. Or, Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei în motivarea acesteia. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ciprian Florin Luca, în Dosarul nr. 714/59/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
