Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Afrodita Laura │- │
│Tutunaru │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, excepţie ridicată de Bogdan Ionuţ Rusu şi Iulian Dragoş Rusu în Dosarul nr. 6.112/189/2015 al Judecătoriei Bârlad şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.564D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine, în acest sens, că din interpretarea dispoziţiilor legale contestate rezultă în mod evident faptul că sancţiunea penală se aplică doar în condiţiile în care fapta penală se comite din punctul de vedere al elementului material prin acţiunea persoanei neautorizate de a produce, importa, comercializa, deţine sau folosi la pescuit năvoade, vâsle, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit, aşa cum se enumeră expres şi limitativ în textul de lege criticat. Pe de altă parte, în art. 2 pct. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, legiuitorul defineşte sintagma echipamente de pescuit între care enumeră şi uneltele - termen care-i nedumereşte pe autorii excepţiei - şi, de asemenea, la pct. 27 este definită şi noţiunea pescar comercial. Aşadar, în însuşi actul normativ criticat, autorul regăseşte suficiente repere pentru a distinge şi a înţelege ce presupune sintagma „unelte de pescuit comercial“. Mai mult, în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 sunt detaliate caracteristicile tehnice, categoriile de unelte şi echipamente care sunt permise a fi folosite într-un astfel de demers. Aşadar, atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2008, cât şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 definesc termenii şi expresiile criticate, motiv pentru care solicită respingerea excepţiei, dispoziţiile legale contestate respectând exigenţele de previzibilitate şi claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.112/189/2015, Judecătoria Bârlad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, excepţie ridicată de Bogdan Ionuţ Rusu şi Iulian Dragoş Rusu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 64 lit. i) din acelaşi act normativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 nu este definită noţiunea de „unelte de pescuit comercial“. Însă, prin norme infralegale, conform art. 11 din ordonanţa de urgenţă, urmează a fi stabilite aceste aspecte. În ipoteza infracţiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc elementele constitutive de natură obiectivă şi subiectivă în chiar cuprinsul normei legale. 6. Legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul constitutiv al textului incriminator să stabilească cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. Prin urmare, textul supus controlului de constituţionalitate nu respectă condiţiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracţiunii prevăzute de art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 nu poate fi determinată noţiunea de „unelte de pescuit comercial“, astfel că destinatarul normei nu poate să îşi adapteze conduita, în funcţie de ipoteza normativă a legii. 7. Prevederile contestate nu respectă nici cerinţa de accesibilitate a legii, întrucât, pe lângă faptul că nu definesc ele însele noţiunea de „unelte de pescuit comercial“, nici nu fac trimitere la un act normativ de rang legal care s-ar afla în conexiune cu acestea. 8. Art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede principiul potrivit căruia numai legea poate defini o crimă şi prescrie o pedeapsă şi, de asemenea, stabileşte principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată extensiv în detrimentul acuzatului. Rezultă că infracţiunile şi pedepsele relevante trebuie să fie clar definite de lege, cerinţă care este îndeplinită numai în cazul în care individul îşi poate da seama din conţinutul dispoziţiei legale care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea sa penală. 9. Judecătoria Bârlad opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Aşa fiind, legiuitorul a indicat în mod clar şi neechivoc elementele constitutive de natură obiectivă şi subiectivă a infracţiunii în chiar cuprinsul normei legale. 10. Legiuitorul şi-a respectat competenţa constituţională de a legifera, iar prin conţinutul normativ al textului incriminator a stabilit cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, aceasta fiind previzibilă. Prin urmare, textul supus controlului respectă condiţiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracţiunii prevăzute la art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 poate fi determinată noţiunea de „unelte de pescuit comercial“, astfel că destinatarul normei poate să îşi ordoneze conduita, în funcţie de ipoteza normativă a legii. 11. De altfel, atât la data săvârşirii faptei, cât şi la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, noţiunea de setcă era definită ca fiind unealtă de pescuit (a se vedea art. 2 pct. 33). Totodată, prin art. 2, art. 3 şi anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, s-a reglementat cu privire la uneltele de pescuit comercial admise în apele maritime şi continentale, precum setci simple, setci compuse (ave), setci fixe, setci în derivă, cu privire la caracteristicile uneltelor de pescuit comercial precum plase, setci, precum şi cu privire la condiţiile lor de folosire, utilizarea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial fiind interzisă. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Făcând trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 853 din 18 octombrie 2012 şi Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Guvernul apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă în niciun fel prevederile constituţionale invocate, legiuitorul stabilind în mod clar şi fără echivoc obiectul infracţiunii, ceea ce permite destinatarilor normei să cunoască fapta interzisă şi să prevadă consecinţele nerespectării dispoziţiilor legale. 14. De asemenea, art. 23 alin. (12) din Constituţie invocat în susţinerea excepţiei nu este incident în cauză. 15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, prevederile legale contestate nu sunt lipsite de claritate, ci, dimpotrivă, acestea îndeplinesc cerinţele instituite de Constituţie în acest sens. Principiul legalităţii presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor, astfel cum reiese din jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyler împotriva Italiei, paragraful 109, şi Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei, paragraful 70). Din această perspectivă, principiul legalităţii implică o obligaţie pozitivă a legiuitorului de a reglementa prin texte clare şi precise. Norma juridică trebuie să fie enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Însă, având în vedere caracterul de generalitate al legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, cerinţa de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare judiciară coerentă şi previzibilă. Aşa fiind, Avocatul Poporului apreciază că, în cauza de faţă, elementele infracţiunii nu necesită alte intervenţii din partea legiuitorului, fiind îndeplinite cerinţele calitative ale legii, inclusiv previzibilitatea. 16. Textul de lege criticat este suficient de precis şi clar pentru a se observa cu uşurinţă că sancţiunea penală se aplică doar în condiţiile în care fapta se comite, din punctul de vedere al elementului material, prin acţiunea persoanelor neautorizate de a produce, importa, comercializa, deţine sau folosi la pescuit năvoade, voloace, prostovoale, vârşe, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial. 17. În context, potrivit art. 2 pct. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, echipamentele de pescuit sunt definite ca fiind uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit. În plus, cerinţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă şi previzibilă a normelor incidente într-un litigiu determinant, ce revine instanţei de judecată în virtutea rolului său activ. 18. În sfârşit, nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a art. 23 alin. (12) din Constituţie, întrucât dispoziţiile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu regula constituţională potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conţinut: „Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: [...] i) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;“. 22. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii şi ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 legiuitorul a înţeles să reglementeze cu privire la protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. 24. În acest sens, în acord cu art. 4 alin. (3) lit. l) din actul contestat, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează licenţe de pescuit şi de acvacultură, autorizaţii şi permise de pescuit. Potrivit art. 2 pct. 26, 28-30 şi, respectiv, pct. 18, 18^1, 18^2, 18^3 şi 19: • echipamentele de pescuit sunt „uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit“; • prin licenţă de pescuit se înţelege „documentul care conferă titularului dreptul, astfel cum este determinat de normele naţionale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul capturării resurselor acvatice vii. Aceasta conţine cerinţele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice şi echiparea unei nave/ambarcaţiuni de pescuit comercial“; • prin autorizaţie de pescuit se înţelege „actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit“; • prin permis de pescuit se înţelege „documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice“; • prin pescuit se înţelege „activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii“; • prin pescuit în scop ştiinţific se înţelege „extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific“; • prin pescuit recreativ se înţelege acele „activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ sau sportiv“; • prin pescuit comercial se înţelege „activităţi de exploatare comercială a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale“; • pescuitul ilegal presupune „practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului“. 25. Interpretând sistematic dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 şi cu precădere pe cele ale art. 64 lit. i) din acelaşi act normativ, Curtea constată că acestea întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât conţinutul lor este clar, inteligibil şi lipsit de generalizări excesive. Totodată, şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, impune aceste exigenţe, motiv pentru care art. 8 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 25 şi art. 36 alin. (1) şi alin. (4) teza finală prevăd că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. [...] Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor“; „În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere“; „În cadrul soluţiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie“; „Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.“ 26. Or, dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare, stabilind că este infracţiune fapta de a produce, importa, comercializa, deţine sau folosi la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial. 27. Prin urmare, susţinerea autorilor excepţiei, potrivit căreia nu aveau cum să cunoască ce se înţelege prin „unelte de pescuit comercial“ nu poate fi primită, deoarece, aşa cum s-a arătat, pe de o parte, legiuitorul a definit în chiar cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, în art. 2 pct. 18^3 şi pct. 26, ce se înţelege prin pescuit comercial şi prin unelte, acestea din urmă făcând parte din categoria echipamentelor de pescuit, şi, pe de altă parte, în acord cu art. 16 din Legea nr. 24/2000, pentru evitarea paralelismelor în utilizarea unor definiţii, legiuitorul a înţeles să trateze şi să detalieze într-un act normativ subsecvent, respectiv prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 21 august 2008, caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. În acest sens, în art. I şi art. II din anexa la ordinul mai sus menţionat s-a stabilit în termeni lipsiţi de echivoc care sunt uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale şi maritime, acestea fiind: setci simple, setci compuse (ave), setci fixe, setci în derivă, vintir, talian, talian de baltă, talian marin, cuşti pentru crustacee, talian submersibil, năvod, tifan, voloc, beam-traulul, pripon, prostovol, halău, chipcel, trandadaie, lăptaş, cuşti pentru pescuit guvizi, cuşti pentru capturat rapană, plasă pungă, traul pelagic, paragată, voltă, ţaparină, iar în art. IV s-au definit uneltele de pescuit comercial şi s-au evidenţiat caracteristicile tehnice ale acestora. 28. Totodată, aceste prevederi nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenţei constituţionale consacrate de art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, legea instituind în termeni foarte clari că sunt prohibite producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial. Legiuitorul a utilizat sintagma criticată „unelte de pescuit comercial“ pentru a informa destinatarul normei că nu numai uneltele enumerate în text intră în categoria interdicţiei, ci şi alte unelte cunoscute sau chiar necunoscute şi care pot fi produse artizanal. Aceasta s-a impus cu atât mai mult cu cât poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). 29. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, şi Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93). 30. Totodată, drept consecinţă logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). 31. De aceea, nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia destinatarii dispoziţiilor legale criticate nu îşi pot adapta conduita în funcţie de conţinutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare, precise şi previzibile, sens în care legiuitorul a definit în termeni lipsiţi de echivoc în cuprinsul ordonanţei contestate ce se înţelege prin pescuit comercial, ce reprezintă uneltele de pescuit şi care sunt acestea. Totodată, o condiţie sine qua non a existenţei infracţiunii contestate o reprezintă împrejurarea că persoana care produce, importă, comercializează, deţine sau foloseşte la pescuit anumite unelte este o persoană neautorizată şi, de aceea, în aceste situaţii, supleţea legii este de preferat, întrucât nu se poate stabili aprioric în totalitate ce fel de unelte pot produce, comercializa, deţine sau folosi la pescuitul ilegal persoanele neautorizate, cu atât mai mult cu cât acestea pot fi confecţionate în mod artizanal. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Ionuţ Rusu şi Iulian Dragoş Rusu în Dosarul nr. 6.112/189/2015 al Judecătoriei Bârlad şi constată că dispoziţiile art. 64 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 septembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
