Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu în Dosarul nr. 1.324/337/2019/al.l al Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.570D/2019. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Se susţine că critica formulată de autorul excepţiei vizează interpretarea instanţei de judecată cu privire la natura termenului de 5 zile şi că aceasta nu indică în mod concret o contradicţie a textului criticat cu normele constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.324/337/2019/al.1, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu într-o cauză în care autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat contestaţie împotriva măsurii preventive dispuse de judecătorul de cameră preliminară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul că termenul procedural de 5 zile pe care îl reglementează este un termen de recomandare, şi nu un termen imperativ. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 336 din 30 aprilie 2015 şi se susţine că natura imperativă a termenului de 5 zile prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală protejează inculpatul, înlăturând situaţiile de incertitudine cu privire la posibilitatea exercitării depline a drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale, inclusiv a căilor de atac prevăzute de lege. În acest context, se susţine că nu există niciun argument pentru care contestaţia formulată de inculpat să poată fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, în timp ce contestaţia formulată de procuror este judecată înainte de acest moment. 6. Aşadar, se susţine că interpretarea în sensul că termenul prevăzut pentru soluţionarea contestaţiei formulate de inculpat este un termen de recomandare încalcă principiul constituţional al egalităţii armelor, aspect ce contravine celor statuate în jurisprudenţa naţională şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul anterior menţionat. Se face trimitere la hotărârile din 24 februarie 2009 şi din 17 aprilie 2012, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Tarău împotriva României şi \'c7atal împotriva Turciei. 7. Prin urmare, se susţine că singura interpretare constituţională a dispoziţiilor legale criticate este aceea că, în cazul în care contestaţia formulată de inculpat împotriva unei încheieri privind măsura preventivă dispusă în privinţa sa este soluţionată după expirarea duratei acestei măsuri, măsura preventivă în cauză este considerată încetată de drept la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă. 8. Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine, în acest sens, că termenul de 5 zile reglementat la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală este un termen de recomandare, aspect ce rezultă din lipsa reglementării unei sancţiuni în cazul nerespectării sale. Mai mult, se arată că, din economia textelor legale ce reglementează măsurile preventive şi modalitatea de verificare a legalităţii şi temeiniciei acestora de către organele judiciare, reiese că măsurile preventive trebuie analizate sub aspectele invocate anterior expirării lor, în caz contrar acestea încetând de drept. Se susţine că, într-adevăr, contestaţia formulată de procuror trebuie soluţionată înaintea expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, însă cele două ipoteze invocate de autorul excepţiei - respectiv cea a formulării contestaţiei de către procuror şi cea a promovării acesteia de către inculpat - nu sunt comparabile, deoarece în cazul contestaţiei declarate de către procuror sunt vizate hotărâri judecătoreşti de înlocuire ori de revocare a măsurilor preventive, fiind astfel imperios necesară soluţionarea căii de atac anterior expirării acestora. Mai mult, se arată că textul criticat are în vedere un termen de 5 zile de la înregistrarea contestaţiei, fără vreo referire la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, astfel cum prevede alin. (5) al art. 205 din Codul de procedură penală, tocmai pentru că ipotezele vizate nu sunt identice. Pentru aceste motive, se apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.“ 13. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragrafele 1 şi 3 cu privire la dreptul la un proces echitabil. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 aprilie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 15. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, paragrafele 25-27, a constatat că dispoziţiile art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală prevăd că, în cazul contestaţiei formulate de inculpat, aceasta se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare, iar contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. 16. Curtea a apreciat că termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor în cazul soluţionării contestaţiei formulate de către inculpat nu este un termen de recomandare. Dimpotrivă, acest termen trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile. Numai în cazul în care această durată este mai mică de 5 zile soluţionarea contestaţiei formulate de către inculpat se va face înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, practic într-un termen mai mic de 5 zile. Astfel, încheierea prin care s-a dispus înlocuirea unei măsuri preventive cu o alta mai uşoară capătă caracter executoriu cel mai târziu la expirarea măsurii preventive mai grele (cea care se înlocuieşte). 17. Or, având în vedere considerentele mai sus enunţate, precum şi faptul că prevederile art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală sunt similare cu cele ale art. 204 alin. (4) şi (5) din acelaşi cod, Curtea a reţinut că cele statuate prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019 sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1), (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 18. Aşa fiind, Curtea a reţinut că nu poate fi reţinută existenţa unui regim juridic diferit aplicabil procurorului şi inculpatului, sub aspectul termenului de soluţionare a contestaţiilor formulate de aceştia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, de natură a discrimina inculpatul în raport cu organul de urmărire penală şi de a-i încălca acestuia dreptul la un proces echitabil, întrucât textele criticate se impune a fi interpretate în sensul că termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, reprezintă o garanţie suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situaţii de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi apăra drepturile şi interesele procesuale. Astfel, contestaţia formulată de inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu va putea fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea momentului anterior referit. Prin urmare, termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile, iar, în situaţia în care această durată este mai mică de 5 zile, contestaţia formulată de către inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, va fi soluţionată într-un termen mai mic de 5 zile, înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că textele criticate sunt în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie. 19. Prin aceeaşi decizie, Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, paragrafele 31-40, Curtea a constatat că, în cazul soluţionării contestaţiei formulate exclusiv de inculpat, în cursul urmăririi penale, împotriva înlocuirii unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă mai uşoară, este aplicabil principiul non reformatio in pejus, în sensul că judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate să admită contestaţia şi să înlăture aplicarea măsurii preventive mai uşoare. Astfel, într-adevăr, se ajunge la situaţia în care încheierea prin care s-a dispus înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai uşoară nu este executorie de la momentul pronunţării, deşi contestaţia este formulată exclusiv de către inculpat, soluţionarea acesteia supunându-se principiului non reformatio in pejus. 20. Cu alte cuvinte, măsura preventivă mai grea (care se înlocuieşte) este executată în continuare, până la pronunţarea asupra contestaţiei. 21. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 275 din 23 aprilie 2019, precitată, precum şi faptul că prevederile art. 205 din Codul de procedură penală, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, sunt similare cu cele ale art. 204 din acelaşi cod, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, prin Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, Curtea a reţinut că cele constatate prin decizia anterior menţionată sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1), (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus menţionată, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţate prin Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, mai sus invocată, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu în Dosarul nr. 1.324/337/2019/al.l al Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi constată că dispoziţiile art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
