Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 603 din 30 septembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 603 din 30 septembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1150 din 3 decembrie 2021
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, excepţie ridicată de Alina-Ionela Măraru, de Mara-Timeea Măraru şi Ani-Jessica Măraru (ambele prin reprezentant legal Alina-Ionela Măraru) şi de Adrian Ardeleanu în Dosarul nr. 2.141/279/2010* al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.605D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica vizează interpretarea textelor de lege, nefiind o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.141/279/2010*, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alina-Ionela Măraru, de Mara-Timeea Măraru şi Ani-Jessica Măraru (ambele prin reprezentant legal Alina-Ionela Măraru) şi de Adrian Ardeleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri formulate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin care se solicită constatarea, pe calea acţiunii pauliene, a inopozabilităţii unor contracte de donaţie, acţiune fundamentată pe o creanţă fiscală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate circumscriu sfera de aplicabilitate a amnistiei fiscale, însă obligaţiile fiscale vizate de acestea nu sunt reglementate într-un mod clar, raportat la sfera de cuprindere a noţiunii de obligaţie fiscală principală definite de Codul de procedură fiscală, care reprezintă obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, iar în rândul impozitelor reglementate de codul fiscal se numără, printre altele, şi taxa pe valoarea adăugată. Prin urmare, se apreciază că utilizarea în conţinutul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 a noţiunii „respectiv“ nu este de natură a restricţiona sfera de aplicabilitate a actului normativ, întrucât, din punct de vedere lingvistic, aceasta semnifică faptul că adaugă la ceva care necesită un adaos şi nu are rolul de a particulariza sau limita un enunţ. Astfel, interpretarea normelor criticate în sensul că acestea se referă la anularea exclusiv a impozitului pe venit, dar nu şi a taxei pe valoarea adăugată necesită o clarificare, în condiţiile în care legislaţia fiscală de până în anul 2010 prevedea faptul că o persoană care este neimpozabilă din punctul de vedere al impozitului pe venit nu poate fi o persoană căreia i se poate aplica taxa pe valoarea adăugată. O interpretare neunitară a normei de drept este contrară prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care promovează excluderea echivocului şi evitarea paralelismelor şi instituie obligativitatea normei de trimitere în situaţia unei conexiuni legislative, precum şi faptul că norma de drept trebuie interpretată în sensul în care poate produce efecte. Or, câtă vreme în practica judiciară se reţin elemente diferite din punctul de vedere al aplicabilităţii normei de drept, în contextul specificităţii legislaţiei în materie fiscală, respectiv imposibilitatea stabilirii taxei pe valoarea adăugată faţă de o persoană care este neimpozabilă din punctul de vedere al impozitului pe venit, prevederile criticate sunt neconstituţionale, nefiind suficient de precis definite, mai ales că acestea sunt aplicabile şi tranzacţiilor imobiliare anterioare datei de 1 ianuarie 2017, aşadar şi celor vizate de o decizie de impunere prin care s-a stabilit plata taxei pe valoarea adăugată pentru tranzacţii efectuate în perioada 2006-2007, fără însă a se stabili şi impozit pe venit. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la criteriile de calitate a legii.
    6. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ opinează că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, deoarece din motivarea acesteia rezultă că, sub aparenţa unor critici referitoare la ambiguitatea şi neclaritatea textului, autorii solicită, de fapt, o interpretare a normelor criticate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate şi intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În cazul tranzacţiilor pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice, se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării acestor venituri ca venituri dintr-o activitate independentă, obţinute de către persoanele fizice din transferul proprietăţilor imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că pretinsa neconstituţionalitate a normelor criticate este dedusă prin raportare la definiţia obligaţiei fiscale principale cuprinsă în art. 1 pct. 28 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, potrivit căreia obligaţia fiscală principală este obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate şi de a rambursa sumele cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege, definiţie coroborată cu sfera de cuprindere a impozitelor reglementate de art. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, în care se regăseşte, printre altele, şi taxa pe valoarea adăugată.
    13. Din evaluarea prevederilor criticate Curtea observă că acestea, în esenţă, statuează faptul că, în cazul tranzacţiilor pentru care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice, se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării acestor venituri ca venituri dintr-o activitate independentă, obţinute de către persoanele fizice din transferul proprietăţilor imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, şi neachitate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 29/2018.
    14. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că, în realitate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate doresc o completare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018, în sensul extinderii categoriilor obligaţiilor fiscale principale şi accesorii aferente acestora care să se încadreze în cuprinsul acestui act normativ, astfel ca, pe lângă impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, să fie inclusă şi taxa pe valoarea adăugată, căreia să i se aplice acelaşi regim de amnistie fiscală prevăzut de legea în discuţie.
    15. Având în vedere aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea constată, pe de o parte, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestuia cu dispoziţiile şi principiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală prevăd expressis verbis principiul potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“, ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    16. Totodată, în ceea ce priveşte menţiunile cu privire la practica judiciară, respectiv la interpretarea şi aplicarea diferită a normelor, în contextul specificităţii legislaţiei în materie fiscală şi al dinamicii legislative în timp, Curtea constată că analiza acestor aspecte nu este de competenţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei, iar aplicarea şi interpretarea legii sunt de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, în virtutea cărora Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. Prin urmare, şi din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligaţii fiscale, excepţie ridicată de Alina-Ionela Măraru, de Mara-Timeea Măraru şi Ani-Jessica Măraru (ambele prin reprezentant legal Alina-Ionela Măraru) şi de Adrian Ardeleanu în Dosarul nr. 2.141/279/2010* al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 603 din 30 septembrie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016