Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Claudiu Drăgan în Dosarul nr. 5.429/320/2017 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.491D/2019. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 522 din 15 iulie 2021 şi nr. 306 din 9 iunie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.429/320/2017, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Claudiu Drăgan într-o cauză în care în privinţa autorului excepţiei de neconstituţionalitate s-a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat este ambiguu, pentru că nu prevede dacă revocarea amânării aplicării pedepsei se aplică şi în cazul condamnărilor la pedeapsa amenzii penale, aşa cum, în mod imperativ, prevăd dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Codul penal. Se susţine că prevederile art. 88 alin. (3) din Codul penal folosesc termenul generic de „condamnare“, neînţelegându-se care este sfera de aplicare a acestuia, în condiţiile în care art. 96 alin. (4) din Codul penal prevede că pedeapsa amenzii penale nu face parte dintre cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Se observă că, din analiza dispoziţiei legale anterior menţionate, rezultă că măsura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă numai în situaţia în care se pronunţă o condamnare la pedeapsa închisorii, ulterior pronunţării suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Or, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale pentru o infracţiune săvârşită în termenul de supraveghere, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută la art. 96 alin. (4) din Codul penal, constând în condamnarea la pedeapsa închisorii. 6. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textul criticat fiind contrar prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16, ale art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Se susţine că dispoziţiile art. 88 alin. (3) din Codul penal discriminează persoanele care cad sub incidenţa acestei prevederi legale în raport cu cele cărora, tot în urma săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul unui termen de supraveghere, li se aplică prevederile art. 94 alin. (4) din Codul penal. Se arată situaţia premisă a instituţiilor juridice analizate, respectiv revocarea amânării pedepsei şi revocarea executării pedepsei sub supraveghere, care are în vedere persoane care într-o primă etapă, în urma săvârşirii unei infracţiuni, au beneficiat de variante alternative de executare a pedepsei, constând în amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83 şi următoarele din Codul penal, şi în suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 şi următoarele din Codul penal. Se arată că ambele instituţii prevăd stabilirea unui termen de supraveghere, termen pe perioada căruia, prin măsurile şi obligaţiile impuse, se controlează conduita persoanei condamnate, şi că, în ambele situaţii, săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare este de natură să producă consecinţe juridice care, în esenţă, vizează pierderea beneficiului neexecutării cu privire la pedeapsa anterioară. Se susţine că, în ciuda acestor premise/ipoteze identice, în mod impredictibil şi inechitabil, în cazul amânării aplicării pedepsei, săvârşirea unei noi infracţiuni atrage, în mod automat, revocarea amânării aplicării pedepsei, indiferent de natura pedepsei aplicate pentru noua infracţiune -, deoarece art. 88 alin. (3) din Codul penal impune drept condiţie doar pronunţarea unei condamnări, în timp ce, în situaţia suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, revocarea beneficiului se produce doar în situaţia condamnării la pedeapsa închisorii. Altfel spus, persoanele care iniţial au beneficiat de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pot beneficia în continuare de această formă de executare, chiar dacă sunt condamnate pentru o nouă infracţiune săvârşită în intervalul termenului de încercare, în ipoteza în care pedeapsa pentru noua infracţiune este amenda penală. Această soluţie nu poate fi însă aplicată persoanelor care iniţial au beneficiat de amânarea aplicării pedepsei, instituţie care presupune îndeplinirea unor condiţii mai uşoare privind cuantumul pedepsei stabilite, întrucât, în cazul acestora revocarea amânării aplicării pedepsei intervine automat, chiar dacă au săvârşit o infracţiune de o gravitate redusă, pentru care li se aplică pedeapsa amenzii penale. Se susţine că această diferenţă de tratament juridic nu este justificată/fundamentată de niciun element obiectiv, generând inechitate şi efecte diferite pentru destinatari ai legii care se află în situaţii premisă aproape identice. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. (3) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.“ 11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci compară instituţia amânării aplicării pedepsei cu cea a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Or, prin Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragraful 24, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte comparaţia făcută, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, între revocarea amânării aplicării pedepsei şi revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, sub aspectul menţinerii acestei din urmă forme de individualizare a pedepsei în ipoteza săvârşirii, pe parcursul termenului de supraveghere, a unei infracţiuni pentru care este aplicată pedeapsa amenzii şi al imposibilităţii menţinerii amânării aplicării pedepsei, în situaţia comiterii, pe parcursul termenului de supraveghere, a unei infracţiuni similare celei anterior menţionate, o astfel de critică este inadmisibilă, întrucât neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal nu poate fi dedusă prin compararea lor cu prevederile art. 96 alin. (4) din Codul penal, ci doar din raportarea textului criticat la dispoziţiile Constituţiei. 13. Pentru acest motiv, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal este inadmisibilă. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Claudiu Drăgan în Dosarul nr. 5.429/320/2017 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
