Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Radu Roşu în Dosarul nr. 363/64/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.190D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.216D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Constantin Ilinca în Dosarul nr. 4.833/62/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea pune în discuţie, din oficiu, măsura conexării cauzelor, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.216D/2020 la Dosarul nr. 2.190D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, referitor la invocarea art. 16 din Legea fundamentală, este vorba despre aplicarea principiului tempus regit actum. De asemenea, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a criticii de neconstituţionalitate raportate la art. 15 din Constituţie, întrucât autorii nu se află în ipoteza textului de lege criticat, respectiv nu sunt persoane care s-au pensionat în condiţiile unui stagiu complet de cotizare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 363/64/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Radu Roşu în calea de atac a apelului formulat împotriva unei sentinţe civile, pronunţate de Tribunalul Braşov. 8. Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.833/62/2019, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Constantin Ilinca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, determină o situaţie discriminatorie între pensionarii din aceeaşi categorie, respectiv persoanelor care au lucrat în aceleaşi condiţii, pentru aceeaşi perioadă de timp, li se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete de cotizare diferite, situaţie care contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, iar prin aplicarea unei legi ce prevede alte condiţii în vederea stabilirii sau recunoaşterii drepturilor la pensie care au fost dobândite anterior acestei legi se încalcă şi principiul constituţional al art. 15 privind aplicarea legii civile pentru viitor. Aplicarea Legii nr. 192/2015 la recalcularea drepturilor de pensie, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 a Legii nr. 263/2010, care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după naşterea acestui drept, nu face decât să ultraactiveze legea civilă. 10. Se menţionează că trebuie să se ţină cont de actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv de Legea nr. 192/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010, şi nu de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, prin care au fost modificate stagiile de cotizare, deşi acestea nu pot fi modificate decât prin lege. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 are natura juridică a unui act normativ adoptat în executarea prevederilor Legii nr. 192/2015, astfel încât trebuia aplicat numai în limitele actului normativ cu forţă juridică superioară. Această soluţie decurge şi din interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 11. Ca atare, în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, Casa Judeţeană de Pensii Braşov a aplicat autorilor excepţiei, în mod nelegal, un stagiu complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, în funcţie de data naşterii contestatorului, în loc să aplice un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă, care a intrat în puterea lucrului judecat. 12. Se arată că autorii excepţiei au fost pensionaţi pentru limită de vârstă în baza art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile sociale de stat şi asistenţa socială şi nu în baza unor acte normative cu caracter special şi au beneficiat de recalcularea pensiei, potrivit art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin luarea în calcul a numărului suplimentar de puncte, respectiv 0,25 puncte pentru fiecare an de spor şi 0,020833 puncte pentru fiecare lună de spor, precum şi de sporul suplimentar acordat în baza art. 169 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 pentru activitatea desfăşurată în grupa a II-a de muncă. Deci, ca urmare a aplicării dispoziţiilor criticate, autorii nu beneficiază de majorarea cu 0,25 puncte pentru perioadele în care au desfăşurat activitate în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă. 13. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece până la momentul apariţiei legii noi din anul 2018 trebuie considerat că dispoziţiile de lege criticate se referă la stagiul prevăzut de legea care dispune recalcularea cu acordarea majorărilor, respectiv Legea nr. 263/2010, caz în care, prin acordarea majorărilor, se pierde beneficiul stagiului redus de cotizare, pensia astfel recalculată fiind posibil să se micşoreze, însă doar scriptic, rămânând în plată cuantumul mai mare, până la recalcularea conform Legii nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aşa încât nu se poate concluziona că prevederile art. 169^1 alin. (3), în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ar aduce atingere principiului neretroactivităţii legii consacrat de dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, reţine că ipoteza normativă a acestor dispoziţii constituţionale vizează accesul liber la justiţie, prin posibilitatea acordată oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, drept care nu poate fi îngrădit de nicio lege. Nu se poate susţine că prin aplicarea textului de lege criticat, cu prilejul recalculării pensiei, ar fi încălcate prevederile constituţionale enunţate, întrucât conform art. 149 din Legea nr. 263/2010, orice decizie emisă de casa de pensii poate fi contestată, fiind astfel asigurat accesul la justiţie. 14. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că nu subzistă discriminarea invocată de către autorul excepţiei, deoarece persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate faţă de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 2.190D/2020, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neîntemeiată, prin raportare la prevederile art. 15 şi 16 din Constituţie, şi inadmisibilă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. Se arată că prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, Curtea Constituţională a apreciat că subiecţii de drept vizaţi de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu sunt discriminaţi faţă de categoria de pensionari excluşi prin Legea nr. 192/2015 de la acordarea creşterii punctajelor anuale, adică pensionarii care au beneficiat anterior adoptării acesteia de majorarea punctajelor anuale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din Legea nr. 263/2010, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001, întrucât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin raportare la dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, analizând cuprinsul cererii autorului excepţiei, se consideră că aceasta este inadmisibilă, deoarece nu sunt respectate exigenţele de motivare a excepţiei de constituţionalitate pe care Curtea Constituţională le-a impus, în mod constant, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 sau Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011). 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Însă, având în vedere criticile formulate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 20. Curtea reţine că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. 21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici de neconstituţionalitate identice. Prin numeroasele decizii pronunţate, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi a constatat constituţionalitatea sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, cuprinsă în art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 27 decembrie 2022, Decizia nr. 52 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 11 mai 2022, Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 27 noiembrie 2021, Decizia nr. 577 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 23 noiembrie 2021, Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021, Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021, sau Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021. 23. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date de instanţa supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 24. Referitor la susţinerea privind încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, respingând ca neîntemeiată critica, instanţa de contencios constituţional a constatat că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi că la recalcularea pensiei potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării, şi nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea a reţinut însă că ceea ce este esenţial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, Curtea a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, Curtea a constatat că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 25. În plus, Curtea a statuat că recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi art. 134 alin. (8) din normele de aplicare. Astfel, situaţia vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul doreşte valorificarea unor elemente care, deşi existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuşi valorificate, este diferită de situaţia vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu doreşte valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creşteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situaţie, recalcularea să se realizeze ţinându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situaţie recalcularea să ţină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 52 din 15 februarie 2022, precitată, paragraful 42). 26. Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile autorilor excepţiei sunt neîntemeiate. 27. Curtea a apreciat, pentru aceleaşi considerente, că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Radu Roşu în Dosarul nr. 363/64/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi de Constantin Ilinca în Dosarul nr. 4.833/62/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
