Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1) teza a doua şi alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Emilian Lorincz şi de Cosmin-Vlad Lorincz în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1. al Tribunalului Mureş - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.313 D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că nu se poate susţine existenţa unui regim juridic diferenţiat în ceea ce priveşte termenul de soluţionare a contestaţiei formulate de procuror, în raport cu termenul de soluţionare a contestaţiei formulate de inculpat, conform art. 205 alin. (1) teza a doua şi alin. (5) din Codul de procedură penală. Se arată că termenul de 48 de ore reglementat de textul criticat este un termen procedural, reglementat tocmai pentru a se asigura celeritatea procedurilor de soluţionare a contestaţiilor împotriva încheierilor pronunţate asupra măsurilor preventive, raţiunea sa fiind aceea de a asigura dreptul la apărare şi de a elimina arbitrarul în ceea ce priveşte dispunerea prelungirii arestării preventive. Se face trimitere la Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019. Se arată că aceeaşi raţiune o are şi reglementarea procedurii soluţionării contestaţiei de către procuror, reglementată la alin. (5) al art. 205 din Codul de procedură penală. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1, Tribunalul Mureş - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1) teza a doua şi alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Emilian Lorincz şi de Cosmin-Vlad Lorincz într-o cauză în care procurorul a formulat contestaţie, conform art. 205 din Codul de procedură penală. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că între contestaţiile formulate de inculpaţi şi contestaţia formulată de procuror există un tratament preferenţial în favoarea celei din urmă, deoarece, în timp ce contestaţia procurorului trebuie soluţionată înainte de expirarea măsurii, cea a inculpaţilor este soluţionată în termen de 5 zile de la data depunerii. Se arată că inculpaţii se află în termenul de contestaţie a încheierii, pentru că nu au trecut 48 de ore de la pronunţarea acesteia. Se susţine că soluţia juridică prevăzută la art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală încalcă dreptul de acces la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât admiterea contestaţiei formulate de parchet determină respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei formulate de inculpaţi. Se susţine că orice instanţă poate soluţiona două contestaţii doar în cadrul aceluiaşi dosar; or, soluţionarea contestaţiei formulate de parchet trebuie să se facă după expirarea termenului de 48 de ore, când pot fi promovate cele două contestaţii. 6. Se conchide că dispoziţiile art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale pentru că tratează preferenţial titularii contestaţiei reglementate, nu acordă părţilor egalitate de şanse şi, în mod corect, contestaţia trebuie să fie formulată în termenul de 48 de ore, iar analizarea acesteia trebuie să fie făcută după expirarea termenului de formulare a contestaţiei, şi nu în interiorul acestuia. 7. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, se susţine că acestea contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei întrucât nu prevăd obligativitatea comunicării motivelor contestaţiei şi către avocatul inculpaţilor. Se arată că acordarea facilităţilor în vederea cunoaşterii de către avocatul apărării a motivelor contestaţiei este un drept ce ţine de esenţa apărării şi că, de vreme ce parchetul nu are obligaţia de a comunica avocatului apărării un exemplar al contestaţiei cu privire la măsura preventivă, apărarea asigurată de acesta devine pur formală, fiind afectată de imposibilitatea cunoaşterii motivelor care au stat la baza contestaţiei formulate de parchet. Se susţine că soluţia juridică analizată trebuie să asigure inculpaţilor toate garanţiile procesuale specifice libertăţii individuale şi că, dintre acestea, cea mai importantă garanţie este dreptul de a studia motivele contestaţiei şi de pregătire a apărării. 8. Tribunalul Mureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală este întemeiată. Se susţine în acest sens că obligativitatea soluţionării contestaţiei formulate de procuror înaintea expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, indiferent dacă termenul de formulare a contestaţiei de către inculpat expirase sau nu, îl lipseşte pe acesta din urmă de drepturile şi garanţiile procesuale specifice principiului egalităţii armelor. Se arată că, deşi în cursul soluţionării contestaţiei formulate de procuror inculpatul poate răspunde tuturor argumentelor invocate de acesta şi poate susţine o soluţie diferită de cea dispusă prin încheierea contestată, prevederea unui termen diferit de soluţionare a contestaţiei formulate de procuror faţă de cea promovată de inculpat încalcă principiul egalităţii armelor, componentă a dreptului la apărare prevăzut de art. 24 alin. (1) din Constituţie. 9. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, se susţine că aceasta este neîntemeiată, întrucât dreptul la apărare al inculpatului, constând în dreptul apărătorului său de a studia motivele contestaţiei formulate de partea adversă, care, în ipoteza analizată, este Ministerul Public, este garantat prin alte dispoziţii procesual penale, cum sunt cele ale art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care prevede dreptul inculpatului de a consulta dosarul, în condiţiile legii, ocazie cu care inculpatul şi apărătorul acestuia pot cunoaşte argumentele formulate de Ministerul Public în cuprinsul contestaţiei. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Se arată, în acest sens, că obligativitatea soluţionării contestaţiei formulate de procuror înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, indiferent dacă termenul de formulare a contestaţiei de către inculpat expirase sau nu, îl lipseşte pe inculpat de posibilitatea de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile procesuale, fiind contrară principiului egalităţii armelor. Se face trimitere la Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părţi să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajoasă în raport cu adversarul său. Totodată, instanţa europeană a statuat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil este acela că, în materie penală, trebuie să existe egalitate de arme între acuzare şi apărare. În consecinţă, se susţine că prevederea unui termen diferit de soluţionare a contestaţiei împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, respectiv înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, în cazul procurorului, şi în termen de 5 zile de la înregistrare, în cazul inculpatului, contravine principiului egalităţii armelor. 12. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, se susţine că acestea sunt constituţionale. Se arată, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate trebuie corelate cu prevederile art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, conform cărora atât inculpatul, personal, cât şi apărătorul acestuia au posibilitatea de a consulta dosarul, fiindu-le, astfel, asigurate garanţiile specifice accesului liber la justiţie şi dreptului la apărare. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 alin. (1) teza a doua şi alin. (5) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(1) [...] Contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare.(5) Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior." 16. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la dispoziţiile art. 205 alin. (5) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că acestea au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 aprilie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată. 18. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, paragrafele 25-27, a constatat că dispoziţiile art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală prevăd că, în cazul contestaţiei formulate de inculpat, aceasta se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare, iar contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. 19. Curtea a apreciat că termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor în cazul soluţionării contestaţiei formulate de către inculpat nu este un termen de recomandare. Dimpotrivă, acest termen trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile. Numai în cazul în care această durată este mai mică de 5 zile soluţionarea contestaţiei formulate de către inculpat se va face înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, practic, într-un termen mai mic de 5 zile. Astfel, încheierea prin care s-a dispus înlocuirea unei măsuri preventive cu o alta mai uşoară capătă caracter executoriu cel mai târziu la expirarea măsurii preventive mai grele (cea care se înlocuieşte). 20. Or, având în vedere considerentele mai sus enunţate, precum şi faptul că prevederile art. 205 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală sunt similare cu cele ale art. 204 alin. (4) şi (5) din acelaşi cod, Curtea a reţinut că cele statuate prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, precitată, sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 21. Aşa fiind, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută existenţa unui regim juridic diferit aplicabil procurorului şi inculpatului, sub aspectul termenului de soluţionare a contestaţiilor formulate de aceştia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, de natură a discrimina inculpatul în raport cu organul de urmărire penală şi de a-i încălca acestuia dreptul la un proces echitabil, întrucât se impune ca textele criticate să fie interpretate în sensul că termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, reprezintă o garanţie suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situaţii de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi apăra drepturile şi interesele procesuale. Astfel, contestaţia formulată de inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu va putea fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea momentului anterior referit. Prin urmare, termenul de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile, iar în situaţia în care această durată este mai mică de 5 zile, contestaţia formulată de către inculpat, conform art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, va fi soluţionată, într-un termen mai mic de 5 zile, înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că textele criticate sunt în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. 22. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 275 din 23 aprilie 2019, precitată, precum şi faptul că prevederile art. 205 din Codul de procedură penală, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, sunt similare cu cele ale art. 204 din acelaşi cod, referitoare la contestaţia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, prin Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 Curtea a reţinut că cele constatate prin decizia anterior menţionată sunt aplicabile şi în cauza având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1), (4) şi (5) din Codul de procedură penală. 23. Prin aceeaşi decizie, respectiv Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019, referitor la termenul de 48 de ore, prevăzut la art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acesta este un termen procedural reglementat în vederea asigurării celerităţii procedurii de soluţionare a contestaţiei împotriva încheierilor pronunţate asupra măsurilor preventive, a cărui respectare garantează dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Curtea a subliniat că acesta constituie opţiunea legiuitorului, exercitată conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, fiind în acord cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus menţionată, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată prin Decizia nr. 831 din 12 decembrie 2019 mai sus invocată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 25. Distinct de cele reţinute prin jurisprudenţa mai sus invocată, Curtea reţine că aspectul respingerii, ca inadmisibilă, a contestaţiei formulate de inculpat în termenul de 48 de ore prevăzut la art. 205 alin. (1) din Codul de procedură penală, ca urmare a soluţionării anterioare a contestaţiei promovate de procuror, constituie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale criticate, această soluţie nefiind reglementată prin dispoziţiile Codului de procedură penală. 26. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, Curtea reţine că lipsa obligativităţii comunicării motivelor de contestaţie către avocatul inculpaţilor nu determină neconstituţionalitatea textului criticat. Aceasta, întrucât, conform art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în cursul procesului penal, inculpatul are dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii, iar, conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală, avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, drept care se exercită în condiţiile prevăzute la art. 94 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală. Astfel, conform alin. (2) al art. 94 din Codul de procedură penală, consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului, iar, potrivit alin. (7) al aceluiaşi art. 94, în vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. Totodată, alin. (3)-(7) ale art. 94 din Codul de procedură penală reglementează, în mod expres, limitele exercitării dreptului la consultarea dosarului, arătând că, în cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil, drept ce poate fi delegat organului de cercetare penală [art. 94 alin. (3) din Codul de procedură penală]; că, în cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, însă, după punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile [art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală]; că, în cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului [art. 94 alin. (5) din Codul de procedură penală]; că, în toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă [art. 94 alin. (6) din Codul de procedură penală]. 27. Or, toate aceste dispoziţii legale constituie garanţii ale dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil, sub aspectul asigurării dreptului avocatului, al părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de consultare a dosarului cauzei, garanţii care asigură posibilitatea titularilor acestui drept de a avea cunoştinţă de formularea de către procuror a contestaţiei prevăzute la art. 205 din Codul de procedură penală. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Emilian Lorincz şi de Cosmin-Vlad Lorincz în Dosarul nr. 1.673/258/2019/a1.1.1.1 al Tribunalului Mureş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 205 alin. (1) teza a doua şi alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
