Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 719D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind reexaminarea unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că judecarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar fără citarea părţii este de natură să încalce dreptul la apărare, petentul neavând posibilitatea să înţeleagă motivele care au condus la respingerea cererii formulate şi să prezinte situaţia sa familială şi materială instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cererii şi nici să solicite sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la prevederile legale incidente în soluţionarea cauzei. 6. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate stabili ca anumite proceduri să nu fie supuse regulilor cu privire la citarea părţilor, astfel cum este cea de soluţionare a cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, care este o procedură necontencioasă. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins: "(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.“" 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 57 referitor la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării, ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi ale art. 53 referitor la apărarea drepturilor omului recunoscute din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi autorul invocă mai multe prevederi constituţionale şi convenţionale, acesta motivează pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate prin raportare la dreptul la apărare, nerespectat, în opinia sa, ca urmare a faptului că asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu, iar, în situaţia respingerii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă, fiind aşadar un context în care părţile nu sunt citate, iar partea care a formulat o asemenea cerere nu îşi poate susţine apărările necesare în vederea obţinerii ajutorului public judiciar în discuţie. Faţă de această împrejurare, Curtea va proceda la examinarea criticilor de neconstituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 24 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 21 din Legea fundamentală şi ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate prin prisma art. 20 din Constituţie, având în vedere faptul că dreptul la apărare este o componentă a dreptului la un proces echitabil. 13. Din evaluarea cadrului legislativ în materie Curtea reţine că, pentru asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, legiuitorul a stabilit şi anumite facilităţi, concretizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ care reprezintă transpunerea în legislaţia internă a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei directive este de a îmbunătăţi accesul la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune cu privire la asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabileşte că ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. 14. Curtea observă că ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită (art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008). 15. Potrivit art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, de ajutorul public judiciar, în formele antereferite, beneficiază persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. De asemenea, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%. La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere. 16. De asemenea, ajutorul public judiciar se acordă, potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită. Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. 17. În virtutea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în care va preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. Potrivit art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar aceasta se soluţionează în camera de consiliu de către un alt complet. 18. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 11 iunie 2019, Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că aceasta este constituţională. 19. Cu acele prilejuri, Curtea a arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară. Totodată, în soluţionarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecata se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri, presupunând verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale (Decizia nr. 827 din 11 decembrie 2018, precitată, paragraful 22). 20. Prin urmare, astfel cum s-a arătat şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, şi aşa cum reiese şi din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, toate cerinţele prevăzute de acest act normativ pot fi probate prin înscrisuri depuse la dosarul cauzei aflat pe rolul instanţei judecătoreşti, care, în urma analizei documentelor prevăzute de lege, poate decide forma ajutorului public judiciar şi cuantumul acestuia. 21. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în raport cu dispoziţiile art. 24 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 21 din Legea fundamentală şi ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate prin prisma art. 20 din Constituţie, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 22. Referitor la susţinerea potrivit căreia prevederile criticate ar fi neconstituţionale, întrucât ar obstrucţiona posibilitatea justiţiabililor să solicite sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la prevederile legale incidente în soluţionarea cauzei, Curtea reţine că acestea, aşa cum s-a învederat mai sus, reglementează procedura privind soluţionarea cererilor de acordare a ajutorului public judiciar, iar nu în materia accesului la justiţia constituţională, care este prevăzut atât la nivel constituţional de art. 146 (prevederi care nu sunt menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate), cât şi la nivel infraconstituţional prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi de normele de procedură de drept comun. De altfel, Curtea constată că, potrivit prevederilor legale, în contextul formulării cererii de reexaminare a ajutorului public judiciar în materie civilă, se poate ridica excepţie de neconstituţionalitate. 23. Cu privire la celelalte prevederi constituţionale şi convenţionale enumerate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia se limitează la a le menţiona, fără însă a arăta modalitatea prin care normele criticate sunt contrare acestora. Or, Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 9.243/4/2017/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
