Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Antena 3 - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 371/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 716D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica se referă la un text de lege care a vizat şi a fost invocat într-un alt litigiu, şi nu în cauza în care s-a pronunţat încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat se referă la o instituţie juridică reglementată de dispoziţiile art. 522 din Codul de procedură civilă, iar, în virtutea normelor de referinţă, oricare dintre părţi şi inclusiv procurorul pot face contestaţie ce vizează încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil. Aşadar, este firesc şi logic, din punct de vedere juridic, ca formularea plângerii, respectiv calea de atac să îl vizeze numai pe contestator, căruia îi este comunicată o copie a soluţiei. În acest context, face precizarea că obiectul litigiului este dat tocmai de încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, nefiind încălcat principiul egalităţii armelor. În sprijinul concluziilor formulate sunt menţionate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 781 din 29 noiembrie 2018, decizie prin care s-a reţinut că în discuţie este o încheiere prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar, cerere care nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin urmare, aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă, având în vedere natura juridică a instituţiei la care se referă prevederile criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 371/1/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Antena 3 - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, îndreptată împotriva unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, prin care a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii de şedinţă pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia privind tergiversarea procesului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt contrare art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât, în procedura de soluţionare a plângerii formulate împotriva încheierii de respingere a contestaţiei privind tergiversarea procesului, părţile nu sunt citate, nu pot exercita vreo cale de atac şi nici nu pot să îşi prezinte argumentele cu privire la aspectul tergiversării cauzei, în condiţiile în care decizia pronunţată este obligatorie şi produce efecte faţă de toate părţile litigiului. Or, în această procedură instanţa examinează cererea sub aspectul îndeplinirii condiţiilor în ceea ce priveşte exercitarea unui drept procesual şi, implicit, soluţionarea unei situaţii procesuale, ceea ce înseamnă că este vorba de o judecată şi sunt incidente prevederile art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, care, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, constă în egalitatea armelor şi caracterul contradictoriu al proceduri (în acest sens a se vedea Decizia 542 din 14 iulie 2015, paragraful 17). 6. Totodată, din analiza prevederilor art. 524 alin. (3) şi (5) şi ale art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă reiese că soluţia legislativă criticată înfrânge exigenţele unui proces echitabil, de vreme ce la procedura de soluţionare a contestaţiei părţile nu sunt citate, iar celelalte părţi nu-şi pot prezenta argumentele în contra celor arătate de contestator. În caz de admitere a contestaţiei, celelalte părţi din proces nu mai pot exercita vreo cale de atac împotriva încheierii. În procedura de soluţionare a plângerii, părţile nu sunt citate, nu îşi pot prezenta argumentele în contra celor susţinute de contestatori şi nu pot formula vreo cale de atac împotriva deciziei de admitere a contestaţiei. Prin urmare, această procedură este contrară accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil în componentele privind dreptul la apărare, egalitatea armelor între părţi şi contradictorialitatea. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la accesul liber la justiţie, opinează că textul de lege criticat nu contravine art. 21 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie, menţionează că, din analiza reglementării deduse controlului de constituţionalitate se desprinde existenţa unui posibil viciu de neconstituţionalitate, raportat la prevederile legii fundamentale privind dreptul la un proces echitabil în componenta privind principiile egalităţii armelor şi contradictorialităţii, principii de echitate subordonate art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, citarea părţilor implicate într-un proces civil reprezintă una dintre garanţiile procesuale pentru respectarea dreptului la apărare, ca drept al fiecărei părţi de aşi pleda cauza în aceleaşi condiţii (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Dima împotriva României, şi Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunţată în Cauza Grozescu împotriva României). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare sunt respectate în situaţia în care procedura este lipsită de oralitate, fiind o procedură preponderent scrisă, dar părţilor le sunt comunicate acte de procedură şi le sunt solicitate puncte de vedere (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017). De altfel, în acelaşi sens şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, a reţinut că, în cadrul unei proceduri civile, aceasta poate continua şi fără audiere, în cazul în care procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice. Or, soluţia legislativă criticată în cauză, în ceea ce priveşte sintagma „judecata se face fără citarea părţilor“, cuprinsă în art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, înfrânge exigenţele unui proces echitabil, de vreme ce intimatul nu este citat în procedura de soluţionare a plângerii, nu poate să îşi prezinte argumentele în contra celor susţinute de contestator, nici cu ocazia dezbaterilor şi nici prin exprimarea unui punct de vedere în scris. Mai mult, intimatul nu are remediul judiciar al unei căi de atac împotriva hotărârii prin care se soluţionează plângerea. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Judecata se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare“. 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil în componentele privind dreptul la apărare şi egalitatea armelor. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta este ridicată în contextul exercitării unei căi extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, mai exact într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi care este îndreptată împotriva unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, prin care a fost admisă plângerea formulată împotriva încheierii de şedinţă pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia privind tergiversarea procesului. 14. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate pune o problemă de admisibilitate, şi anume din punctul de vedere al obiectului său, raportat la cadrul procesual în care a fost ridicată. Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 15. În ceea ce priveşte condiţia legăturii textului criticat cu soluţionarea cauzei, consacrată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 şi 16, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, legătura cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. 16. Analizând aspectele referitoare la litigiul în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi la obiectul acesteia, Curtea observă că aceasta fost ridicată într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare reglementată de prevederile art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă ce reglementează procedura de soluţionare a plângerii formulate împotriva încheierii prin care contestaţia privind tergiversarea procesului a fost respinsă ca neîntemeiată, procedură ce se desfăşoară fără citarea părţilor. Prin urmare, Curtea reţine cu titlu prealabil că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează un text aplicabil în procedura contestaţiei în anulare generale sau obişnuite, ci în procedura care face obiectul contestaţiei privind tergiversarea procesului. 17. Or, contestaţia în anulare generală sau obişnuită se referă la nelegalitatea citării şi vizează hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a soluţionat o cauză care, potrivit reglementărilor specifice, se desfăşoară cu citarea părţilor. Aşadar, în cadrul contestaţiei în anulare se analizează regularitatea citării prin raportare la procedura unde există reglementată prin lege această obligaţie de citare. 18. În contestaţia în anulare nu pot fi formulate excepţii care să tindă la introducerea procedurii de citare în procedura ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti îndrituite cu soluţionarea plângerii formulate împotriva încheierii prin care contestaţia privind tergiversarea procesului a fost respinsă ca neîntemeiată. Aşadar, pe calea contestaţiei în anulare nu se poate urmări suplinirea lipsei reglementării citării într-o procedură judecătorească anterioară şi, implicit, pretinsa neconstituţionalitate a normelor sub imperiul cărora s-a desfăşurat procedura respectivă sau a unor eventuale omisiuni legislative. 19. Ab initio, motivul de contestaţie în anulare generală sau obişnuită vizează hotărârile judecătoreşti definitive şi care pot fi supuse ca atare acestei căi extraordinare de atac. Or, în discuţie este adusă o hotărâre judecătorească ce nu este supusă, potrivit art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, niciunei căi de atac. 20. Faţă de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu la cauza dedusă judecăţii, Curtea constată că textul criticat nu îndeplineşte condiţia privind legătura cu soluţionarea cauzei în sensul stabilit prin jurisprudenţa precitată şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 525 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Antena 3 - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 371/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
