Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Cătălin Răducu Morhan în Dosarul nr. 3.868/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 42D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului este un drept recunoscut pe bază de contributivitate, iar concediul pentru creşterea copiilor nu are o consacrare constituţională, ca măsură de protecţie socială a salariatului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.868/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Cătălin Răducu Morhan într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unor decizii prin care autorului excepţiei i s-au respins cererile privind acordarea concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituţionale, în măsură în care se interpretează că persoanele care au obţinut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creşterea copilului. 6. Astfel, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cadrele militare în activitate au obligaţia să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcţie de cerinţele Ministerului Apărării Naţionale, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale. De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din capitolul IV din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare şi la institutele culturale româneşti din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către celelalte ministere, organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, denumite în continuare unităţi trimiţătoare, are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, la salariul lunar în valută. Ca atare, în conformitate cu legea, în timpul misiunii permanente în cadrul NATO, care a durat 4 ani, autorul excepţiei a primit salariul în valută. 7. Se arată că, potrivit art. 62 lit. r) din Codul fiscal, nu sunt impozabile veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, şi, conform art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, pot beneficia de concediu pentru creşterea copilului persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri care au fost supuse impozitului. Prin urmare, având în vedere: (i) obligativitatea participării la misiunile permanente în străinătate pentru cadrele militare în activitate; (ii) obligativitatea primirii în valută a salariului de către cei care participă la astfel de misiuni şi imposibilitatea, prin natura statutului, de a realiza alte venituri care să fie supuse impozitului; (iii) beneficiul oferit de lege de a fi scutite de la plata impozitului veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare trimis în misiune permanentă în străinătate, contrar art. 16 din Constituţie, se creează o situaţie discriminatorie pe criteriu economic pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, prin condiţia impusă de dispoziţiile criticate, respectiv de a realiza venituri supuse impozitului pentru a putea dobândi concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. 8. Totodată, art. 17 din Constituţie garantează protecţia drepturilor cetăţenilor români din străinătate. Or, prin dispoziţiile legale criticate, este instituit un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, faţă de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. 9. Se mai susţine că prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor art. 41 şi 53 din Constituţie, modalitatea de reglementare afectând chiar existenţa dreptului la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate. 10. Prin urmare, se apreciază că, în măsura în care art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 se interpretează în sensul că persoanele care au obţinut venituri salariale sau asimilate salariului în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, se încalcă art. 41 alin. (2) şi art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie, fiind înlăturat dreptul la protecţia socială a părintelui - salariat - şi a copilului, fără ca această măsură să fie justificată obiectiv. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât, prin dispoziţiile legale criticate, este instituit un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, faţă de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. De asemenea, textul legal criticat contravine şi dispoziţiilor art. 41 şi 53 din Constituţie, modalitatea de reglementare afectând chiar existenţa dreptului la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenţei dreptului în sine, iar libertatea de reglementare a legiuitorului nu se poate manifesta cu încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că persoanele care au obţinut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. În acest sens, se arată că prin Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, Curtea Constituţională a statuat că indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenţei dreptului în sine. Or, prin dispoziţiile legale criticate se instituie un tratament discriminatoriu pentru cadrele militare aflate în misiune permanentă în străinătate, care primesc veniturile în valută, faţă de cadrele militare care nu participă la astfel de misiuni, acestea din urmă beneficiind de concediu şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Astfel, art. 62 lit. r) din Codul fiscal prevede că nu sunt impozabile veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate. Or, diferenţa de tratament juridic dintre cadrele militare în recunoaşterea şi garantarea unor drepturi de asigurări sociale creează atât o situaţie discriminatorie pe criteriu economic pentru cadrele militare obligate să participe la misiuni în afara teritoriului statului român şi care primesc salariul în valută, cât şi o încălcare a dreptului la măsuri de protecţie socială, prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie. Prin urmare, în cazul prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate, considerentele avute în vedere de legiuitor nu pot fi apreciate ca fiind îndeajuns de puternice pentru a justifica, în mod obiectiv şi raţional, instituirea unui tratament diferenţiat între cadrele militare sau înlăturarea dreptului la protecţie socială a părintelui salariat şi a copilului. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011. Însă, analizând notele autorului excepţiei depuse în motivarea criticilor de neconstituţionalitate, se constată că, în realitate, acesta critică doar alin. (1) al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, astfel că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, care au următorul conţinut: „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.“ 17. Autorul excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 18. Cu titlu prealabil, referitor la situaţia de fapt, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este angajat al Ministerului Apărării Naţionale şi în perioada august 2014-august 2018 a fost trimis de angajator în afara teritoriului naţional pentru a reprezenta România în cadrul Alianţei Nord Atlantice. În această perioadă a locuit în Belgia şi a fost încadrat pe un post alocat României într-un comandament militar. Pe perioada misiunii a beneficiat de un salariu în valută şi nu a avut contractul de muncă suspendat. După întoarcerea în ţară, a formulat cereri adresate şefului unităţii militare prin care a solicitat, pentru perioada 12 octombrie 2018-11 februarie 2019, acordarea concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, cereri respinse prin invocarea de către angajator a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 şi ale art. 62 lit. r) din Codul fiscal. Prin cererea de chemare în judecată formulată, autorul excepţiei a solicitat instanţei anularea deciziilor de respingere a cererii formulate şi a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 stabilesc că persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară. 20. Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 prevede în art. 2 alin. (5) lit. k) şi x) - aceasta din urmă introdusă prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020 - că „cele 12 luni prevăzute la alin. (1) (respectiv lunile în care s-au realizat venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare) pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: [...] k) au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; x) au fost trimişi în misiune permanentă în străinătate;“. 21. Sintetizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că autorul excepţiei, pornind de la interpretarea dată de către angajator prevederilor criticate, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 sunt neconstituţionale, în măsură în care se interpretează că persoanele care au obţinut venituri salariale sau asimilate salariului plătite în valută, scutite de impozit, nu beneficiază de concediu pentru creşterea copilului. 22. Având în vedere aceste critici, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). Totodată, Curtea a statuat că, în conformitate cu principiile enunţate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic, prin coroborare cu alte dispoziţii normative care ţin de aceeaşi instituţie juridică sau de aceeaşi ramură de drept. Raţiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcţională, caracteristică elementelor unei structuri. Aşa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte şi îşi dezvăluie întreg sensul în cadrul sistemului de norme care este dreptul. În acest context, norma criticată nu poate fi privită în mod individual, izolat, ci se va interpreta în mod sistematic, prin coroborare cu celelalte prevederi normative din actul în care se regăseşte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 144 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68). 23. Or, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot şi trebuie să fie interpretate şi raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, analizând întregul cadru legislativ în materie şi aplicând metodele de interpretare a normelor juridice, în special interpretarea sistematică, instanţa judecătorească trebuie să dea eficienţă dispoziţiilor legale criticate, cu atât mai mult cu cât art. 2 alin. (5) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 prevede în ipoteza persoanelor care au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate că cele 12 luni prevăzute la alin. (1), respectiv lunile în care s-au realizat venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi constituite şi din aceste perioade. 24. În consecinţă, problema de drept invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este în realitate una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. 25. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum este formulată, este inadmisibilă. 26. De altfel, aşa cum s-a menţionat anterior, prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. 2 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 a fost completat cu o nouă literă, lit. x), potrivit căreia „Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: [...] x) au fost trimişi în misiune permanentă în străinătate;“. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Cătălin Răducu Morhan în Dosarul nr. 3.868/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
