Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88^1 alin. (4), ale art. 88^3 alin. (1) şi (2), ale art. 88^4 alin. (1) şi ale art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) şi (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.364D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că stabilirea modului de organizare şi funcţionare a organelor de urmărire penală este atributul exclusiv al legiuitorului, dovadă în acest sens fiind chiar reglementarea Legii nr. 49/2022, prin care este desfiinţată Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, instituţie criticată în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 88^1 alin. (4), art. 88^3 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b), art. 88^4 şi art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11), (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea într-o cauză penală aflată în faza de cameră preliminară, cauză ce are la bază un rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor sub acuzaţia de săvârşire a unor infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele legale criticate, reglementând procedura de selecţie şi numire a procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), încalcă flagrant principiul separării carierelor, între judecători şi procurori, principiu instituit de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Aceasta deoarece atât comisia de concurs, cât şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu atribuţii în selectarea şi numirea procurorilor în cadrul SIIJ, sunt formate în majoritate din judecători, care, astfel, interferează în mod evident şi determinant în cariera procurorilor. Prin urmare, prevederile secţiunii 2^1 - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din Legea nr. 304/2004, în care sunt încadrate textele de lege criticate, nu se pot concilia cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ceea ce afectează calitatea şi previzibilitatea legii, exigenţe ale statului de drept impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, stabilit la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. 6. Se mai susţine că obligaţia de accelerare a luptei împotriva corupţiei a fost asumată de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană (Protocol, anexa IX, art. 4) şi că aceasta impune, implicit, menţinerea competenţei materiale şi personale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cel puţin la nivelul anului 2005. Or, excluderea magistraţilor din domeniul de competenţă al DNA reprezintă o încălcare directă a prevederilor tratatului de aderare şi, implicit, a art. 20 şi a art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţie. 7. De asemenea, înfiinţarea SIIJ contravine cerinţelor Comisiei Europene formulate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi rapoartelor GRECO - documente cu caracter obligatoriu prin apartenenţa României la toate aceste structuri internaţionale -, ceea ce determină şi încălcarea art. 11 alin. (1) şi (2) şi a art. 148 alin. (2) şi (3) din Legea fundamentală. 8. Condiţiile de eligibilitate pentru numirea procurorului-şef şi a celor 14 procurori care alcătuiesc SIIJ creează discriminare între membrii magistraţi ai CSM, prin condiţia funcţionării efective la o curte de apel sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a candidaţilor procurori, sens în care se indică situaţia celor 2 reprezentanţi ai judecătoriilor din cadrul CSM care au grad de curte de apel, deşi nu au funcţionat efectiv la o astfel de instanţă. 9. Acest criteriu, al funcţionării efective, desparte în două categorii membrii aleşi din rândul judecătorilor şi procurorilor cu statut şi atribuţii diferite, ceea ce contravine însă reglementărilor constituţionale ale art. 133 şi 134 referitoare la CSM. Se conchide că procedura de numire a procurorului-şef şi a celor 14 procurori care alcătuiesc SIIJ are un caracter vădit personal, conjunctural şi normele criticate nu îndeplinesc criteriile de aplicabilitate generală specifice actelor cu caracter normativ, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituţie şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 494 din 10 mai 2012), precum şi principiul încrederii legitime, dezvoltat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispoziţiile legale criticate nu intră în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 referitoare la principiul legal al separării carierelor, iar coexistenţa celor două tipuri de reglementări nu contravine art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, după cum nici criteriul funcţionării efective, ca şi condiţie de eligibilitate în cadrul selecţiei procurorului-şef şi a celor 14 procurori ai SIIJ, nu introduce o discriminare în rândul magistraţilor CSM, pentru a se putea susţine nerespectarea art. 133 şi 134 din Constituţie. Procedura criticată de autorul excepţiei este una derogatorie de la principiul separării carierelor celor două magistraturi, consacrat în Legea nr. 303/2004. Înfiinţarea SIIJ corespunde necesităţii ca infracţiunile din justiţie să fie investigate la cele mai înalte standarde de calificare profesională, independenţă şi neinfluenţare a actului de justiţie, raţiuni de ordin superior ce justifică o componenţă mixtă a comisiei de concurs şi intervenţia Plenului CSM în derularea procedurii privind selecţia şi numirea procurorilor SIIJ. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 88^1 alin. (4), art. 88^3 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b), art. 88^4, art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) şi (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Analizând motivarea excepţiei, rezultă că, în privinţa art. 88^4, autorul acesteia se limitează, de fapt, doar la prevederile alin. (1) ale acestui text normativ. Dispoziţiile legale criticate fac parte din secţiunea 2^1 - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, introdusă prin art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, şi au fost modificate prin dispoziţiile art. 14 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Prevederile legale criticate în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următoarea redactare: - Art. 88^1 alin. (4): „(4) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.“; – Art. 88^3 alin. (1) şi (2): "(1) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.(2) Componenţa comisiei de concurs este următoarea: a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători; b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.;" – Art. 88^4 alin. (1): „(1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.“; – Art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) şi (11^1): "(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.(2) Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept şi procurorul-şef secţie. (....) (7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea.(8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al acestuia. (...)(11) Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor vacante şi în ordinea punctelor obţinute.(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii." 15. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5), invocate sub aspectul exigenţelor de calitate a legii într-un stat de drept, ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 133 - Rolul şi structura (n.r. - Consiliului Superior al Magistraturii), ale art. 134 - Atribuţii (n.r. - ale Consiliului Superior al Magistraturii) şi ale art. 148 alin. (2) şi (3) privind aplicarea cu prioritate a prevederilor de drept european cu caracter obligatoriu faţă de normele interne contrare. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, întreaga secţiune 2^1 - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din Legea nr. 304/2004, din care fac parte şi prevederile de lege criticate, a fost abrogată expres prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022. 17. În aceste condiţii, devine incidentă cauza de inadmisibilitate reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, care impune ca, la data examinării sale în faţa Curţii, norma de reglementare primară criticată să fie în vigoare, inclusiv prin raportare la efectele şi incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 18. Din această perspectivă, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022, dispoziţiile de lege criticate, care reglementau condiţiile şi procedura de numire a procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi a procurorilor SIIJ, nu continuă să producă efecte juridice după ieşirea lor din vigoare în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, noile dispoziţii ale Legii nr. 49/2022 fiind norme de imediată aplicare, începând cu data de 14 martie 2022. 19. În acest sens, art. 1 din Legea nr. 49/2022 prevede următoarele: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia.(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.(3) Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3.(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.(5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318, art. 328, art. 335 şi art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(6) Actele efectuate şi măsurile luate de procurorii Secţiei în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 304 şi art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(7) De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) şi (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziţii se aplică şi în ceea ce priveşte cauzele referitoare la infracţiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanţelor de judecată la data operaţionalizării Secţiei şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(8) Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.“" 20. În ceea ce priveşte investigarea infracţiunilor din justiţie, art. 3 din aceeaşi lege stabileşte competenţa după calitatea persoanei, aceasta revenind, după caz, procurorilor anume desemnaţi fie din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, iar condiţiile în care procurorii pot fi desemnaţi sunt prevăzute de art. 4 şi 5 din noua lege, Legea nr. 49/2022. 21. Normele mai sus indicate demonstrează că prevederile criticate din Legea nr. 304/2004 nu mai pot produce efecte juridice ulterior abrogării lor exprese, indiferent de stadiul soluţionării cauzei ce intra în competenţa SIIJ. În aceste condiţii, se constată lipsa incidenţei în cauză a Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, ceea ce duce la concluzia că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate este inadmisibilă, întrucât nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 şi dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume aceea ca textul de lege care formează obiect al excepţiei să fie „în vigoare“. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88^1 alin. (4), ale art. 88^3 alin. (1) şi (2), ale art. 88^4 alin. (1) şi ale art. 88^5 alin. (1), (2), (7), (8), (11) şi (11^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.916/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
