Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 351/1/2018/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.052D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.371D/2019, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 34/35/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.371D/2019 la Dosarul nr. 3.052D/2019, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, reglementarea modului de organizare ierarhică în cadrul Ministerului Public a diferitelor structuri de parchet fiind un atribut ce intră în marja de apreciere a legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 351/1/2018/a1.1, şi prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 34/35/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificate prin dispoziţiile art. 14 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de reprezentantul Ministerului Public în cauze penale în care structurile de parchet competente au formulat căi de atac împotriva unei încheieri, respectiv a unei sentinţe penale. 8. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, se arată că textul legal criticat contravine principiului controlului ierarhic şi al legalităţii, deoarece permite procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) să declare sau să retragă căi de atac exercitate de alte parchete, deşi procurorii din cadrul SIIJ nu participă la judecarea cauzei, iar procurorii din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau din cadrul altor parchete competente, care participă în aceste cauze, nu sunt subordonaţi procurorului-şef al SIIJ. Din perspectiva exigenţelor de calitate a unei norme juridice, se susţine că acest text creează confuzie cu privire la declararea şi exercitarea căilor de atac, deoarece sunt posibile două interpretări, în sensul că titularul acestor acţiuni este fie SIIJ în exclusivitate, fie SIIJ alături de procurorii care participă la şedinţele de judecată, ceea ce afectează rolul procurorului de şedinţă, caracterul liber al concluziilor procurorului şi principiile legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic sub care îşi desfăşoară activitatea procurorii. Totodată, textul de lege criticat favorizează o practică neunitară în privinţa structurii de parchet competente să declare sau să retragă căi de atac. În acest sens, este indicată o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care instanţa supremă apreciază că dispoziţiile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii. 9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală prezintă o serie de elemente legale referitoare la înfiinţarea şi competenţa SIIJ, participarea procurorilor la cauzele de competenţa SIIJ, structura ierarhică a Ministerului Public şi principiile pe baza cărora se desfăşoară activitatea procurorilor şi conchide că este necesară examinarea pe fond a cererii de sesizare de către autoritatea competentă - respectiv Curtea Constituţională. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile legale criticate fac parte din secţiunea 2^1 - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, introdusă prin art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, şi au fost modificate prin dispoziţiile art. 14 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Prevederile legale criticate aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următoarea redactare: - Art. 88^8 alin. (1) lit. d): "(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele: (...) d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie." 14. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5), invocate sub aspectul exigenţelor de calitate a legii într-un stat de drept, ale art. 131 - Rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1), referitoare la principiile legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, potrivit cărora procurorii îşi desfăşoară activitatea. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevederile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 au fost constatate ca neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020. 16. Ulterior pronunţării şi publicării acestei decizii a Curţii Constituţionale, întreaga secţiune 2^1 (din care face parte şi textul criticat în cauză) din Legea nr. 304/2004 a fost abrogată, prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022. 17. În aceste condiţii, Curtea observă că sunt incidente două cauze de inadmisibilitate prevăzute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ambele referitoare la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Prima, reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, se referă la condiţia potrivit căreia, la data examinării sale în faţa Curţii, norma de reglementare primară trebuie să fie în vigoare, inclusiv prin raportare la efectele şi incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 19. Din această perspectivă, a condiţiei continuităţii efectelor juridice în cauza în care a fost ridicată excepţia, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022, dispoziţiile de lege criticate, care reglementau una dintre atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), nu pot continua să producă efecte juridice după ieşirea lor din vigoare în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât noile dispoziţii ale Legii nr. 49/2022 sunt norme de imediată aplicare, începând cu data de 14 martie 2022. În acest sens, art. 1 din Legea nr. 49/2022 prevede următoarele: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia.(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.(3) Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3.(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.(5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318,art. 328,art. 335 şi art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(6) Actele efectuate şi măsurile luate de procurorii Secţiei în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 304 şi art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(7) De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) şi (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziţii se aplică şi în ceea ce priveşte cauzele referitoare la infracţiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanţelor de judecată la data operaţionalizării Secţiei şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(8) Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." 20. În ceea ce priveşte investigarea infracţiunilor din justiţie, art. 3 din aceeaşi lege stabileşte competenţa după calitatea persoanei, aceasta revenind, după caz, procurorilor anume desemnaţi fie din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel. 21. Normele mai sus indicate demonstrează că prevederile art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 nu mai pot produce efecte juridice ulterior abrogării lor exprese, indiferent de stadiul soluţionării cauzei ce intra în competenţa SIIJ. În aceste condiţii, se constată lipsa incidenţei în cauză a Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, ceea ce duce la concluzia că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 este inadmisibilă, întrucât nu îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 şi dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume aceea ca textul de lege care formează obiect al excepţiei să fie „în vigoare“. 22. A doua condiţie este cea prevăzută de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, având în vedere Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, precitată, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004. 23. Fiind incidente simultan două cauze de inadmisibilitate ce vizează, în egală măsură, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, se impune a fi aplicate criteriile de stabilire a ordinii de examinare a condiţiilor de admisibilitate reglementate de Legea nr. 47/1992, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii. Prin Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, Curtea a reţinut, la paragraful 19, că dispoziţiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 „constituie sediul materiei în privinţa condiţiilor de admisibilitate ce ţin de cadrul procesual în care se ridică excepţia de neconstituţionalitate (autoritatea în faţa căreia se ridică excepţia, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluţionarea cauzei), precum şi de obiectul excepţiei în sens de trăsături distinctive şi definitorii ale normei care poate fi supusă controlului (caracterul său de act de reglementare primară, de a fi în vigoare şi de a nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională în precedent)“. 24. Astfel, ţinând cont de jurisprudenţa sa, precum şi de succesiunea logică a examinării condiţiilor de admisibilitate ce ţin de obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine cu prioritate neîndeplinirea condiţiei de admisibilitate potrivit căreia instanţa constituţională se pronunţă asupra dispoziţiilor de lege „în vigoare“, condiţie prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că prezenta excepţie urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 149 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 28 iunie 2022). 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele nr. 351/1/2018/a1.1 şi nr. 34/35/2017 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
