Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 41.844/3/2015. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 940D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că instanţa constituţională a fost sesizată cu privire la dispoziţii din Codul de procedură penală într-o cauză civilă, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 614 din 17 septembrie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 41.844/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri referitoare la deschiderea unei proceduri generale de insolvenţă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă arată că dispoziţiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât nu disting între procedura voluntară de dizolvare şi lichidare a societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990 sau a altor persoane juridice reglementate de Codul civil şi procedura judiciară a insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel încât, în mod constant, în practica judiciară, măsurile preventive reglementate prin textul criticat se dispun şi atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvenţă, ipoteză în care se află şi societatea debitoare din cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Se susţine că, în cadrul procedurii de insolvenţă, judecătorul-sindic nu este ţinut să facă aplicarea directă a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, iar dispunerea măsurii preventive reglementate prin textul criticat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi interferează cu activitatea judecătorului-sindic desemnat în procedura insolvenţei, care a luat măsura deschiderii procedurii falimentului. Se susţine că, astfel, procedura lichidării este stopată de intervenţia unei alte instanţe. Se arată că, pentru aceste motive, trebuie avut în vedere caracterul necontencios al procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic având, conform art. 45 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, atribuţii de control judecătoresc al activităţii de lichidare derulate de lichidatorul judiciar. Se susţine că procedura insolvenţei este gândită ca unicul mijloc procedural prin care creditorii unui debitor aflat în incapacitate de plată pot să îşi valorifice drepturile şi că, alături de alte efecte juridice care se produc prin deschiderea acestei proceduri, suspendarea executărilor silite individuale are, pe de o parte, menirea de a permite reorganizarea debitorului, dar asigură, pe de altă parte, şi respectarea drepturilor concursuale ale creditorilor, care sunt interesaţi în lichidarea societăţii, în vederea îndestulării din veniturile obţinute în urma valorificării activelor. Se arată, de asemenea, că procedura de insolvenţă se poate deschide la cererea debitorului sau a creditorului, dar că odată rămasă definitivă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă, efectul suspendării executărilor silite dispuse conform dispoziţiilor legale criticate nu poate fi anihilat. Se susţine că se ajunge, astfel, la situaţia în care instanţa penală suspendă o procedură de lichidare judiciară, cu consecinţa punerii creditorilor în imposibilitatea executării propriilor creanţe asupra debitorului persoană juridică, ceea ce poate conduce la limitarea nejustificată a dreptului lor de proprietate privată, garantat la art. 44 alin. (1) din Constituţie, şi, în cele din urmă, a dreptului de acces la justiţie, prevăzut la art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; [...]." 10. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor criticate se invocă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) cu privire la dreptul de proprietate privată. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă mai întâi că aceasta a fost ridicată într-un dosar având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Potrivit încheierii de sesizare, deschiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei a fost dispusă prin Sentinţa nr. 6.883 din 4 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă. De asemenea, excepţia are ca obiect dispoziţii din Codul de procedură penală referitoare la luarea măsurilor preventive în cazul persoanei juridice, dispoziţii aplicate însă într-o altă cauză, respectiv în Dosarul nr. 13.481/3/2016/a28 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, în care, prin Încheierea din 25 ianuarie 2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a luat măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a unei societăţi, măsură care a fost prelungită succesiv din 60 în 60 de zile, până la data invocării prezentei excepţii. Această soluţie îl nemulţumeşte pe judecătorul-sindic din cauza având ca obiect cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014, acesta sesizând Curtea Constituţională, întrucât apreciază că, prin greşita interpretare a textului legal criticat, măsuri preventive se dispun şi atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvenţă. 12. Analizând contextul în care excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată şi modalitatea în care aceasta a fost motivată, Curtea constată că în prezenta cauză este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepţiilor de neconstituţionalitate, expres consacrate de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respectiv lipsa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu cauza în care a fost ridicată. 13. În acest sens, interpretând dispoziţiile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a statuat în mod constant că excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepţie (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). 14. Faţă de aceste considerente, rezultă că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituţional a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea să fie aplicabile/aplicate de către instanţă, aşadar acolo unde instanţa este învestită cu analiza/soluţionarea cererii de aplicare a măsurilor preventive la care textul legal menţionat se referă. Câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată şi motivată, adică exclusiv cu privire la înţelesul şi aplicarea art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, respectiv cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, şi, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Ca urmare, chiar dacă problematica interpretării şi aplicării legii este susceptibilă de o abordare nuanţată, putând determina în anumite condiţii învestirea Curţii Constituţionale cu soluţionarea fondului excepţiilor de neconstituţionalitate, în cauză Curtea nu va putea proceda la această analiză, faţă de inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate reţinută. 15. Curtea reţine totodată că, prin Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a stabilit că interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează şi dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Întrucât Curtea nu va fi învestită cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată după data sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, Curtea va lua doar act de pronunţarea acestei decizii, obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. 16. Pentru argumentele mai sus arătate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 41.844/3/2015. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
