Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bogdan Stănescu în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.964D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autorul excepţiei solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 694 din 8 noiembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bogdan Stănescu cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în etapa camerei preliminare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că în cursul urmăririi penale au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (2) şi ale art. 8 din Codul de procedură penală, în cauză fiind administrate numai probe în acuzare, cu nerespectarea principiului aflării adevărului. Nerespectarea obligaţiilor legale de către organul judiciar conduce la încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prevederile convenţionale impun respectarea principiului dreptului la apărare al inculpatului. Sunt încălcate prevederile art. 15 din Constituţie prin faptul că organele de cercetare penală nu au îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală, fără să fie sancţionate în vreun fel, organele de cercetare penală se poziţionează într-o situaţie „mai presus de lege“, fapt ce contravine prevederilor art. 16 din Constituţie. 6. Tribunalul Iaşi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Principiile fundamentale ale procesului penal constituie, de fapt, regulile generale aplicabile pe parcursul procesului penal, acestea se află în legătură indisolubilă unele cu altele şi reprezintă normele în funcţie de care sunt reglementate celelalte reguli specifice procesului penal. Aplicarea principiilor fundamentale ale procesului penal se realizează prin intermediul dispoziţiilor legale referitoare la drepturile părţilor şi la obligaţiile organelor judiciare, iar în cazul încălcării acestor drepturi sau obligaţii legea procesuală prevede o serie de garanţii în vederea asigurării aplicării efective a principiilor fundamentale ale procesului penal, precum: aplicarea sancţiunii nulităţii absolute (spre exemplu, în cazul în care nu este asigurată asistarea unei părţi de către un avocat atunci când asistenţa juridică este obligatorie - drept prevăzut de lege pentru asigurarea respectării principiului dreptului la apărare) sau relative a actelor nelegale; aplicarea sancţiunii excluderii probelor nelegal sau neloial administrate; incompatibilitatea judecătorului/procurorului/organului de cercetare penală; reţinerea impedimentelor la exercitarea acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală (spre exemplu, pentru asigurarea respectării principiului ne bis in idem); controlul legalităţii actelor procesuale de către procuror, de către procurorul ierarhic superior, de către judecătorul de cameră preliminară, de către instanţa de judecată. Cu privire la încălcarea componentelor acestor principii fundamentale există, aşadar, sancţiuni prevăzute de Codul de procedură penală, printre care se regăseşte şi sancţiunea nulităţii absolute (spre exemplu, în cazul încălcării dispoziţiilor referitoare la publicitatea şedinţei de judecată şi la asistenţa juridică obligatorie - componentă a principiului dreptului la apărare). Aşa fiind, nu este necesară includerea în categoria nulităţilor absolute, în mod explicit sau în mod distinct, a încălcării principiilor fundamentale ale procesului penal, fiind sancţionată în concret cu nulitatea absolută încălcarea unor dispoziţii legale care asigură aplicarea efectivă a principiilor procesului penal. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 281 din Codul de procedură penală referitor la cazurile de nulitate absolută şi termenele în care aceasta poate fi invocată. 11. Autorul excepţiei susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, în art. 16 referitor egalitatea în drepturi şi în art. 24 referitor la dreptul la apărare 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la respectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi ale art. 8 din Codul de procedură penală în cursul urmăririi penale, pe de-o parte, şi la modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către organul de urmărire penală, pe de altă parte. Astfel, în esenţă, autorul excepţiei arată că „în cursul urmăririi penale au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (2) şi ale art. 8 din Codul de procedură penală, în cauză fiind administrate numai probe în acuzare, cu nerespectarea principiului aflării adevărului“; că „organele de cercetare penală nu au îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală“ şi că „fără să fie sancţionate în vreun fel, organele de cercetare penală se poziţionează într-o situaţie «mai presus de lege», fapt ce contravine prevederilor art. 16 din Constituţie“. 13. Având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi de modalitatea de soluţionare a cererilor sale. Curtea reţine că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bogdan Stănescu în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
