Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 589 din 27 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 589 din 27 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 221 din 21 martie 2019

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Babylon Games - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.117/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.800D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, având delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele arătate în notele scrise, având în vedere faptul că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate şi nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 22 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.117/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Babylon Games - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită anularea deciziei prin care s-a dispus plata taxei de viciu.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece din conţinutul normativ al acestora nu rezultă dacă se adresează tuturor operatorilor care sunt deja licenţiaţi şi autorizaţi pentru exploatarea jocurilor de noroc sau doar acelora ce urmează să obţină noi autorizaţii de exploatare. Astfel, în lipsa acestei menţiuni privitoare la situaţia operatorilor deja funcţionali şi în virtutea principiului neretroactivităţii legii, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, interpretarea prevederilor criticate este în sensul că este exclusă aplicarea acestora - în ceea ce priveşte introducerea taxei pe viciu - pentru cei licenţiaţi şi autorizaţi anterior momentului intrării în vigoare a actelor normative prin care s-a instituit această taxă de viciu, iar dispoziţiile referitoare la plata taxei pe viciu se pot aplica numai operatorilor care urmează să obţină autorizaţii de exploatare în temeiul noilor modificări legislative.
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile criticate statuează că se aplică de la data intrării în vigoare a legii, respectiv dispun numai pentru viitor şi nu retroactivează.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază, pe de o parte, că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având în vedere că acestea sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii, arată că, potrivit art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, prevederile art. I-V din această ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel că norma nu are caracter retroactiv. De asemenea, art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 prevede că de la data intrării în vigoare a acestei legi operatorii jocului tip slot-machine au obligaţia de a achita taxa pe viciu în tranşe trimestriale odată cu plata autorizaţiei.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014: „Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    "[...]
47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    4. taxe speciale: [...]
    C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.“;"

    – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“

    14. Dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015. Însă, având în vedere conţinutul normativ al acestora, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost menţionate prin încheierea de sesizare.
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi dispoziţii constituţionale similare, sens în care este Decizia nr. 263 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 4 octombrie 2017, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    17. Cu acel prilej, având în vedere dinamica legislativă, Curtea a observat că, în materia jocurilor de noroc, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, care constituie actul normativ principal în materia organizării şi exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificată prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări şi completări punctului 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, legiferându-se taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine [400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă]. Totodată, în virtutea prevederilor constituţionale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte şi, printre altele, a abrogat art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 [prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015] şi a introdus o nouă anexă cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se, la pct. 3 - taxe speciale [...] C) (i), „taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“.
    18. De asemenea, Curtea a observat că prin Legea nr. 124/2015 s-a menţinut, în principiu, soluţia legislativă cu privire la taxa de viciu reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, modificându-se modalitatea şi perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“
    19. Aşadar, obligativitatea plăţii taxei de viciu instituite prin art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 are continuitate prin Legea nr. 124/2015 - în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licenţă, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligaţie ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pe teritoriul României.
    20. Mai mult, atât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, cât şi prin Legea nr. 124/2015, s-a prevăzut o situaţie tranzitorie pentru operatorii jocurilor de noroc licenţiaţi la momentul intrării în vigoare a acestor acte normative, respectiv operatorii economici care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestor acte normative, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi a unor anumite condiţii prevăzute de lege [art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi art. II alin. (3) din Legea nr. 124/2015].
    21. Ca atare, pe de o parte, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 stabileşte anumite aspecte cu privire la valabilitatea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc pe tipuri de activităţi acordate operatorilor economici, la cuantumul şi la modalitatea de calcul al taxelor pentru autorizaţiile de exploatare a jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă. Pe de altă parte, prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 fixează modalitatea în care este achitată taxa de viciu, şi anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăţilor care desfăşoară astfel de activităţi, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranşă, ci în 4 tranşe (trimestrial).
    22. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile prin normele criticate, Curtea a observat că, prin art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, se prevede că „Articolele I-V din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I“ [alin. (1) ], iar Legea nr. 124/2015 a intrat în vigoare în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 78 din Constituţie, respectiv la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României (cu excepţiile prevăzute în cuprinsul legii, care prevăd intrarea în vigoare la o dată ulterioară). Aşadar, prevederile criticate au intrat în vigoare la date ulterioare publicării actelor normative din care fac parte.
    23. De altfel, aşa cum atât Curtea Constituţională, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene au statuat, statul are o marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor de noroc. Prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că trebuie luată în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE [actualul art. 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul european.
    24. Instituirea unor taxe percepute pentru desfăşurarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ulterior momentului la care organizatorul de jocuri de noroc a obţinut licenţa, nu reprezintă nimic altceva decât o exercitare a acestei marje largi de apreciere a statului. Recunoaşterea de către stat, prin acordarea licenţei de organizare şi a autorizaţiei de exploatare, a dreptului de a desfăşura activitatea de jocuri de noroc nu are semnificaţia recunoaşterii şi a unui drept al titularilor acestuia de a nu fi supuşi unor reglementări, inclusiv a unora cu caracter oneros, cum sunt măsurile de instituire a unor taxe, care nu au fost avute în vedere la momentul începerii activităţii, neputându-se reţine că acestea ar avea un caracter retroactiv sau că ar putea afecta securitatea raporturilor juridice.
    25. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004). De altfel, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa Curţii Constituţionale mai sus menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Babylon Games - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.117/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 septembrie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 589 din 27 septembrie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"