Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Victor Patraş în Dosarul nr. 4.546/91/2016 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.169D/2017. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 septembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Daniel-Ioan Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 8 octombrie 2019, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.546/91/2016, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Victor Patraş într-o cauză având ca obiect obligarea Casei de Asigurări a Avocaţilor la emiterea unei decizii de pensionare pentru limită de vârstă şi de punere în plată a acesteia. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate discriminează avocaţii pensionaţi înainte de 28 mai 2001 în raport cu cei pensionaţi ulterior acestei date, în sensul că avocaţii care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, nu mai pot beneficia şi de pensia pentru limită de vârstă reglementată de Legea nr. 72/2016 pentru activitatea realizată în condiţii de cumul, ci numai de pensia de retragere definitivă din profesie. Se menţionează că expunerea de motive la Legea nr. 72/2016 nu conţine o minimă fundamentare a opţiunii legiuitorului care a înţeles să instituie interdicţia antereferită. Mai mult, se consideră că această interdicţie este de natură a afecta dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. Astfel, persoanele aflate în ipoteza normei juridice sunt obligate să opteze pentru pensie sau pentru veniturile realizate din activitatea profesională, acestea trebuie să renunţe fie la pensie pentru a-şi continua activitatea, fie să înceteze activitatea pentru a beneficia de pensie. Or, dreptul la muncă nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri, fiecare persoană fiind liberă să presteze o muncă în raport cu capacităţile sale fizice şi intelectuale, conform propriilor aprecieri. 5. Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că interdicţia de a cumula veniturile din avocatură şi pensia din alte sisteme de asigurări sociale cu pensia din sistemul de asigurări sociale al avocaţilor nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, în contextul în care data de 28 mai 2001 reprezintă momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, iar anterior acestei date pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor au fost reglementate de Decretul Consiliului de Stat nr. 251/1978, modificat şi completat prin Decretul-lege nr. 129/1990 şi Legea nr. 28/1990. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, atunci când legiuitorul reglementează diferit, în timp, anumite relaţii sociale, nu se poate reţine că există discriminare între persoanele cărora li s-a aplicat reglementarea în forma veche faţă de cei cărora li se aplică normele noi, în baza principiului tempus regit actum. 6. Legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare o necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. Nu se poate considera că autorului excepţiei de neconstituţionalitate îi este încălcat dreptul la pensie în condiţiile în care beneficiază deja de pensie pentru limită de vârstă, iar contribuţiile sale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi valorificate la stabilirea pensiei pentru retragere definitivă din profesie. De asemenea, se arată că nu este îngrădit dreptul la muncă al autorului excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu stabilesc restricţii cu privire la desfăşurarea activităţii sale, acesta putând exercita profesia de avocat atât timp cât doreşte, neacordarea pensiei din sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor nereprezentând un impediment în acest sens. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se susţine că legiuitorul nu interzice persoanelor aflate în ipoteza art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016, respectiv avocaţilor pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, cumulul unei pensii pentru limită de vârstă cu veniturile realizate din profesia de avocat, ci cumulul a două pensii pentru limită de vârstă (pensia din sistemul de pensii al avocaţilor şi cea obţinută anterior, în alte sisteme de pensii) cu veniturile obţinute din profesie. Astfel, reglementarea nu numai că nu discriminează persoane aflate în aceeaşi situaţie, ci, dimpotrivă, creează premisele unui tratament juridic egal între acestea, în sensul în care un avocat nu va putea cumula veniturile din activitatea profesională decât cu o singură pensie pentru limită de vârstă, indiferent de sistemul de pensii în care a fost acordată aceasta. Pe de altă parte, întrucât situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii, se apreciază că nu se poate susţine existenţa unei diferenţe de tratament juridic contrare art. 16 din Constituţie nici între avocaţii pensionaţi în alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 şi cei pensionaţi după această dată. 9. Cu privire la încălcarea art. 41 din Constituţie se arată că avocatul beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă are posibilitatea de a continua să-şi exercite profesia şi după pensionare, cu obligaţia de a contribui la fondurile sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se acordă automat la îndeplinirea condiţiilor de vârstă de pensionare şi stagiu minim de cotizare, ci numai la cererea avocatului. Se arată că textele criticate nu îl obligă pe avocat să se retragă din profesie, ci numai stabilesc că în măsura în care acesta beneficiază deja de pensie pentru limită de vârstă într-un alt sistem de pensii, nu poate solicita tot pensie pentru limită de vârstă în sistemul de pensii al avocaţilor, ci are dreptul numai la pensie pentru retragere definitivă din profesie. Prin urmare, se concluzionează în sensul că nu se încalcă art. 41 din Constituţie. 10. Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie se arată că, în accepţiunea acestora, are caracter de drept fundamental numai dreptul la pensie în sistemul public de pensii, făcându-se o referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010. Or, dispoziţiile criticate nu reglementează asupra acestui aspect, ci asupra condiţiilor de acordare a pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Prin urmare, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu este incident în cauză. 11. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. Cu privire la principiul egalităţii în drepturi, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi se arată că nu se poate vorbi de discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale - aşadar, inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative - anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor interese. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 41 din Constituţie se arată că acesta nu interzice stabilirea unor condiţii în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care doreşte să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiţii legale. În plus, libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Se concluzionează în sensul că textele criticate sunt constituţionale, din moment ce art. 41 din Constituţie nu interzice stabilirea unor condiţii care se impun pentru a exercita o anumită profesie. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 47 alin. (2) din Constituţie, se arată că dreptul la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opţiune în reglementarea condiţiilor şi criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul şi de plată a acesteia, precum şi a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei şi de exercitare a contestaţiilor, astfel încât nu se poate reţine încălcarea textului constituţional invocat. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 35 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul conţinut: "(6) În cazul avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuţiile achitate la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.(7) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie." 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, a intrat în vigoare la 28 mai 2001, iar condiţiile şi procedura de acordare a pensiilor avocaţilor au fost stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din România, adoptat mai întâi în anul 2001 şi, ulterior, în anul 2012. Ulterior, la data de 3 august 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, care cuprinde şi condiţiile şi procedura de acordare a pensiilor avocaţilor. Astfel, Curtea reţine că în perioada 2001-2016 condiţiile şi procedura de acordare a pensiilor avocaţilor nu au fost reglementate prin lege, ci prin acte ale Uniunii Naţionale a Avocaţilor/Uniunii Naţionale a Barourilor din România. 17. Prin art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 s-a stabilit că avocaţii au dreptul la următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia de retragere definitivă din profesie; c) pensia de retragere anticipată definitivă din profesie; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaş. Totodată, condiţiile şi procedura de acordare a acestor pensii, precum şi condiţiile de reglementare a cumulului pensiei din alte sisteme de asigurare cu veniturile din exercitarea profesiei de avocat vor fi stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. Potrivit art. 35 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din România în forma publicată în Buletinul Informativ al Uniunii Avocaţilor din România (devenită Uniunea Naţională a Barourilor din România) nr. 9/5 mai 2001, adoptat în considerarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 şi intrat în vigoare la 28 mai 2001, „Contribuţiile achitate la fondul de asigurări sociale a avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale vor fi avute în vedere la stabilirea pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale exclusiv în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 şi ale prezentului statut“. 18. Potrivit art. 47 alin. (2) şi art. 49 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din România din anul 2012, avocaţii pensionari din sistemul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi avocaţii care sunt pensionari ai altor sisteme pot solicita pensia de retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor, eliberată de barou. Rezultă că avocaţii care sunt pensionari ai altor sisteme după data de 28 mai 2001 nu pot dobândi pe lângă pensia respectivă şi o pensie pentru limită de vârstă din sistemul Casei de Asigurări a Avocaţilor, ci numai o pensie de retragere definitivă din profesie. 19. Întrucât Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din 2001 nu s-a referit şi la situaţia avocaţilor pensionaţi în alte sisteme de asigurări sociale anterior intrării sale în vigoare, ci numai la cei care se pensionează în domeniul său propriu de aplicare, respectiv după 28 mai 2001, Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor din 2012 a mai stabilit la art. 48 alin. (1): „Contribuţiile achitate la fondul de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, iniţial stabilite anterior datei de 31 mai 2001, vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă şi a altor drepturi de asigurări sociale“. Rezultă că avocaţii pensionaţi în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii atât înainte, cât şi după 28 mai 2001 şi care cumulează veniturile din profesia de avocat cu pensiile antereferite pot dobândi, pe lângă pensia pentru limită de vârstă obţinută în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, numai o pensie de retragere definitivă din profesie. Astfel, nu se poate obţine mai întâi o pensie pentru limită de vârstă în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, la care să se adauge o pensie pentru limită de vârstă în sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, care să se recalculeze şi să devină - la încetarea profesiei - o pensie de retragere definitivă din profesie. Este de observat că aceasta a fost opţiunea Uniunii Naţionale a Avocaţilor/Uniunii Naţionale a Barourilor din România, opţiune ulterior preluată în Legea nr. 72/2016. O asemenea opţiune ţine seama de exigenţa ca o persoană să nu încaseze două pensii pentru limită de vârstă, una din sistemul avocaţial, iar cealaltă din alte sisteme de pensii, şi să şi exercite în continuare profesia de avocat; în schimb, stagiul realizat ca avocat pensionar într-un alt sistem de pensii decât cel al avocaţilor se recunoaşte, cu acordarea unei pensii de retragere definitivă din profesie, alături de pensia pentru limită de vârstă rezultată dintr-un alt sistem de pensii decât cel al avocaţilor. 20. Art. 35 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 prevede că avocaţii care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai prin transformarea acesteia în pensie de retragere definitivă din profesie. Art. 35 alin. (2) şi (8) din această lege prevede, ca regulă generală, că avocaţii care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie. În aceste condiţii, art. 35 alin. (6) şi (7) din lege nu reprezintă decât un text cu caracter precizator, care reglementează în privinţa avocaţilor pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, o ipoteză normativă ce se subsumează art. 35 alin. (2) şi (8) din aceeaşi lege. 21. Prin urmare, având în vedere că avocaţii pensionaţi atât înainte de 28 mai 2001, cât şi după această dată beneficiază de acelaşi tratament juridic, susţinerile autorului excepţiei raportate la existenţa unei discriminări între aceste categorii nu pot fi reţinute. Prin urmare, Curtea constată că critica de neconstituţionalitate formulată raportat la art. 16 din Constituţie este neîntemeiată. 22. Curtea mai reţine că dreptul la muncă şi dreptul la pensie, reglementate de art. 41 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat nu priveşte nici alegerea şi exercitarea profesiei de avocat şi nici dreptul la pensie publică, ci condiţiile de pensionare a avocatului în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, sistem care are un buget propriu [art. 10 alin. (1)], constituit, conform art. 11 din lege, din contribuţii lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România - la propunerea Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor - pentru acoperirea nevoilor de piaţă ale sistemului; contribuţii lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul dintre asigurător şi asigurat, în forma reglementată de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România; venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii; dobânzi din plasamente; majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor lunare obligatorii; donaţii, subvenţii şi alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. Acest buget nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat din care se asigură pensiile contributive publice, pensii vizate de art. 47 alin. (2) din Constituţie. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Patraş în Dosarul nr. 4.546/91/2016 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Karoly ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
